Pe parcursul a trei zile, șase experți din cinci țări au evaluat peste 200 de vinuri moldovenești pentru a oferi unele dintre ele potențialilor cumpărători la singurul târg de vinuri vrac din Amsterdam bulk wine fair din 2019 (organizat pe 2-3 decembrie). Producătorii noștri au nevoie de o creștere a vânzărilor, pentru a reduce stocurile mari de vin, create din cauza supraproducției globale din anul trecut. Această evaluare și recomandările experților vor fi utilizate la elaborarea strategiei sectoriale “Vinul Moldovei-2030”. Personal, mi-a fost validată viziunea despre vinurile moldovenești – despre păstrarea vinurilor, impactul stejarului în vin, îmbutelierea, etc.
Cine a evaluat?
Alex Berkley (fondatorul Alobar Imports în Kansas, SUA),
Justin Hozard Sneid (a fost principalul buyer în rețeaua britanică Waitrose, e consultant în vinuri în Direct Wines, e proprietarul unei podgorii în Franța și unui brand englezesc de vinuri spumante),
Catherine Mendoza (Master of Wine, broker pe vinuri pentru companii din Marea Britanie, Olanda și țărilor scandinave),
Gerd Step (consultant, proprietarul unei vinării în Germania),
Inge Straetmans (manager regional în Europa în Vinex Wine Exchange, fondatorul Wines&Stories în Belgia),
Robert Joseph (expert în marketing și vânzări de vin, colaborează de 5 ani cu ONVV).
Ei au fost invitați de Oficiul național al Viei și Vinului și de partenerul său strategic “Proiectul de Competivitate din Moldova” (finanțat de USAID și guvernul suedez)
Au dorit un vin matur, dar a fost prezentat un vin mai tânăr
A fost planificat să fie prezentate vinurile materie primă din anii precedenți, dar mai mult de jumătate din probe provin din recolta anului 2019. Consultanții au fost surprinși că multe crame nu și-au vândut vinurile, și nu au prezentat probe pentru evaluare, astfel nu au profitat de recomandările experților.Strugurii sunt prelucrați de mai mult de 90 de întreprinderi, dar au fost prezente puțin mai mult de 20 de întreprinderi .
Potrivit experților, vinurile moldovenești din recolta anului 2019, îndeosebi vinurile roșii, sunt de o calitate înaltă și pot fi prezentate pe piața internațională. Unele vinuri de tip premium au fost foarte bine cotate. Însă pe piață nu este lipsă de vinuri calitative, ieftine. În fiecare an, numărul producătorilor se mărește și, în consecință, concurența este în creștere. Moldova are o bună reputație de producător de vin de calitate în țările vecine, dar nu și pe piața internațională. În același timp, trebuie să creștem nivelul de competitivitate, să reducem cota vinului vrac în vânzările totale și să creștem prețurile pentru a câștiga mai mult.
Degustatorii și-au stabilit un obiectiv – să identifice vinuri atractive din punct de vedere comercial (băubile și ieftine), ușor de vândut, și vinuri de tip “premium” și “superpremium” pentru restaurantele de TOP de pe piața externă.
Vinurile roșii
Experților le-au plăcut vinurile Merlot din 2019.
Merlot, degustat de noi, deseori, avea o culoare profundă, un corp bine definit, cu arome de fructe bine exprimate, băubile. În viziunea mea se vor vine bine, inclusiv în blend cu alte soiuri”- a zis Alex Berkley.
La unele vinuri Cabernet sauvignon, din anul 2018, sunt prezente, în aromă și gust, nuanțe verzi, din cauza boabelor insuficient de coapte. Concurența este mare deoarece, în lume există multe vinuri calitative de acest soi. În Moldova se produc blend-uri calitative din Cabernet sauvignon – Merlot, dar acestea sunt produse în majoritatea țărilor.
De obicei, cumpărătorii nu caută alt Cabernet sauvignon sau Merlot, – zice Inge Straetsman. – Caută inovații – blend-uri bune din soiuri internaționale și autohtone.Noi am fost impresionați de acest tip de asemblaje. Creați cupajuri abordabile pentru consumatori și comersanții vor fi interesați și ei. Astfel, Moldova se va diferenția pe piață”.
Și e necesar ca vinurile să corespundă cerințelor fiecărei piețe. Cabernet sauvignon, Merlot sau blend-ul acestor soiuri poate fi apreciat în Chișinău, Kiev sau București, dar va fi mai puțin apreciat în New-York sau Londra.
Experții, de asemenea, au apreciat și Feteasca neagră, folosit și în vin de soi, și în cupaj. În viziunea lor, din soiul Saperavi se obțin vinuri calitativem cu un mare potențial, îndeosebi, în cupajuri. Datorită Georgiei, țara de origine a soiului, se observă o creștere a cererii față de acest soi. Iar producătorii moldoveni pot utiliza acest soi în vinurile lor.
Unele vinuri Saperavi, produse în Moldova, sunt mai bune ca în Georgia,- consideră Robert Joseph. – Soiul Saperavi a fost cadoul Uniunii Sovietice pentru Moldova, un cadou cu efect pe termen lung”.
În viziunea lui Alex Berkley, este dificil de introdus vinurile pe noi piețe, dar Saperavi se încadrează perfect în stilul american – nuanțe lejere de fructe, puțin dulce, plăcut, băubil. Acestor cerințe Saperavi-ul moldovenesc corespunde mai bine ca cel georgian.
Unele vinuri Rara neagră, sunt foarte bunem cu un potențial pentru cupaj. Degustatorii au fost dezămăgiți, că, puține probe de Pinot noir au fost prezentate și nu au o opinie bine formată despre aceste vinuri. De asemene, au fost puține probe de Malbec și Shiraz/Syrah, în același timp aceste soiuri sunt puțin răspândite în Moldova. Însă, aceste vinuri au plăcut și au un bun potențial.
Vinurile albe
Feteasca albă и Feteasca regală –vinuri atrăgătoare atât în cupajuri, cât și individuale. Degustatorii consideră căm Viorica este interesată dacă recolta strugurilor este mică. Însă, e dificil de comercializat acest vin în cantități mari.
Viorica este incredibilă – zice Inge Straetsman. – Dar acest soi este dificil de asociat în gastronomie. În opinia mea, Viorica este un produs de nișă. Și consumatorii vestici nu vor bea acest vin în fiecare zi”.
În Moldova, este o confuzie în stilurile de vin Pinot gris (stil alsacian) și Pinot grigio (stil italian), care sunt obținute din același soi de struguri Pinot gris.
Pinot gris – un vin bogat, complex, rond, cu un caracter puternic, – zice Gerd Step. – Iar Pinot grigio – e stilul unui vin “alb”, ușor, cu o aciditate vivace. Pinot grigio a avut succes câțiva ani în urmă pe piețele, unde era popular Chardonnay-ul clasic – corpolent, maturat în stejar. În pofida faptului că au fost prezentate puține probe, vinul a fost foarte bun.”
În alte țări stilul vinurilor se deosebește prin forma sticlei și a etichetei. De asemenea, s-a discutat și culoarea sticlei pentru vinul alb și roz, aceasta fiind incoloră, – razele soarelui afectează calitatea vinului. Vinurile albe, moldovenești au o durată mică a vieții.
Sauvignon blanc trebuie să corespundă stilului (sunt trei),specific anumitei pieții. Stilul dorit poate fi ajustat cu ajutorul tehnicilor agricole din podgorie. Tipul clonelor e important, deoarece din clonele italiene câteodată se obțin vinuri mai puțin fructate. Și, mulți vinificatori trebuie să valorifice Chardonnay-ul. Au fost mai multe vinuri ușoare și proaspete, decât vinuri cu nuanțe de fructe sau minerale. De asemenea, s-a discutat despre amplasarea podgoriilor, clone, productivitatea viței, randamentul mare la butuc și la alte soiuri. În cazul în care podgoriile sunt plantate pe soluri cu o fertilitate mare, cât de bine sunt plantate clonele și ce rezerve sunt disponibile? De asemenea, s-a recomandat de revăzut altoirea Aligote-ului, deoarece cererea este mică pentru acest soi.
Experții au discutat și despre utilizarea stejarului în vin. Consumatorii din SUA și China vreau vinuri maturate în stejar. În Belgia sau Marea Britanie – cu o prezență minimă de stejar în vin. În Europa de Est sunt consumate vinurile maturate. Contează și calitatea stejarului utilizat (butoi, așchii, chips), cantitatea și durata contactului cu vinul. O problemă importantă este îmbutelierea vinului. În Moldova, sunt foarte multe vinuri afectate de dopurile necalitative. Vinurile albe și roze beneficiază de la îmbutelierea cu screw cap.
O lecție de învățat
Sunt ferm convins că Moldova poate deveni o țară vinicolă, competitivă – a concluzionat Robert Joseph. – Însă, trebuie de însușit lecția învățată de Noua Zelandă și Australia. Producătorii lor au înțeles că, trebuie de unit forțele, pentru a deveni o forță competitivă pe piața internațională. Țara va avea succes, când producătorii vor înceta să lupte între ei (ceea ce se întâmplă acum), și își vor uni forțele.”
