Feteasca Neagră (specia Vitis Vinifera) este un soi de struguri autohton originar din regiunea dintre Carpați și Nistru, considerat unul dintre cele mai vechi din Europa. În Moldova, de ceva timp acesta a fost nemeritat uitat, dar în ultimii ani popularitatea sa a crescut.
Din struguri de pădure
Se presupune că este o formă intermediară de struguri de pădure care nu a supraviețuit până în zilele noastre. Anume aceste forme au stat la baza sortimentului local de struguri. Analiză comparativă a parametrilor semințelor unor soiuri locale antice (Feteasca Neagră, Negru Moale, Rara Neagră) și a viței de pădure a arătat un grad ridicat de asemănare. Părinții soiului, însă, încă nu au fost determinați.
În funcție de zona în care a fost cultivată Feteasca Neagră, era cunoscută și sub alte denumiri (sinonime) – Păsărească Neagră, Poama Fetei Neagră, și Coada Rândunici. În traducere: Feteasca Ciornaia – în rusă, Fekete Leányka – în maghiară, Mädchentraube Schwarz, Schwarze Mädchentraube – în germană, Fetyasca black – în engleză, Qara fetyasca, Pasaryaska niaqra – în turcă.
Prima mențiune documentară a acestui soi a fost găsită în notele de călătorie ale unui ofițer al armatei ruse care a participat la războiul austro-ruso-turc (1787-1791). Fiind un botanist de formare, a servit ca secretar pentru corespondența străină în biroul cneazului Potemkin și a vizitat cu serviciu regiunea noastră. În cartea sa, el a descris mai multe soiuri locale de struguri, inclusiv Feteasca Albă și Feteasca Neagră.
În februarie 1940 în România (Basarabia atunci făcea parte din România, din 27 martie 1918 până în 28 iunie 1940), s-a decis includerea soiului Feteasca Neagră în lista soiurilor de struguri tehnici roșii cărora li s-a permis înmulțirea și cultivarea România. În 1971, a intrat în Catalogul oficial al soiurilor românești, iar din 2005 până în 2009 a fost incluse și șapte clone ale sale.
Uitat pe nemeritate
În epoca sovietică, în republica noastră (RSSM), acestui soi nu i s-a acordat atenția cuvenită. Dr. habilitat Gheorghe Savin (Institutul Științific și Practic de Horticultură, Viticultură și Tehnologii Alimentare) a explicat de ce:
Pe vremuri, oamenii de știință domestici lucrau cu soiul Feteasca Neagră când și când. Tot ceea ce a fost considerat românesc (de fapt, acest soi este regional), nu era privit bine. Iar când au început să-l aprecieze, trenul a plecat – alții deja l-au studiat, l-au multiplicat etc. Respectiv, au început să se simtă jenați să vorbească despre el, pentru că, în așa cazuri, colegii străini întreabă câte clone sunt, pentru că orice soi trebuie disecat în cel puțin trei clone pentru a-i înțelege esența. Într-adevăr, în condiții diferite, el se va manifesta în moduri diferite. Crearea de clone ar trebui să fie inclusă în planul de lucru pentru îmbunătățirea și distribuirea soiurilor vechi de calitate tradiționale și a celor noi. Dacă statul arată o atitudine indiferentă față de soiurile de calitate faimoase, nu credeți că va avea o atitudine bună față de noile soiuri pe care le creăm. Lucrările la soiurile vechi se desfășoară sporadic datorită multor factori – organizaționali, umani, infrastructurali și chiar depind de opiniile conducerii mediului științific».
Grație entuziastului domnului Gaberi
Interesul pentru Feteasca Neagră din Moldova a început să revină datorită proprietarului pepinierii «Vitis Cojușna» Gheorghe Gaberi, care a convins compania «Château Vartely» să planteze în 2008 prima plantație în anii de independență de Feteasca Neagră – 5 hectare.
În 2007, am adus pentru prima dată în Moldova butași de Feteasca Neagră, pe acele timpuri viticultorii nu mai auziseră de acest soi», își amintește domnul Gaberi. – A trebuit să vizitez ministrul agriculturii din România de două ori pentru a obține permisiunea de a cumpăra aceste viță de vie. La 1 ianuarie 2007, România a aderat la UE, Feteasca Neagră a fost inclusă în sortimentul european, iar pepinierele din Franța au cumpărat 3 milioane de ochi, aproape tot materialul era destinat francezilor. Prima plantație din Moldova de Feteasca Neagră a fost înființată la Comrat pentru Chateau Vartely cu butași verzi. Apoi a apărut ideea de a folosi o nouă tehnologie pentru cultivarea butașilor vegetativ în casete. Atunci am obținut deja propriul material de reproducere».
Datorită acestui fapt, Feteasca Neagră a fost admisă la testare în condiții de producție și abia în 2015 a fost inclusă în Catalogul soiurilor de plante. În el, acest soi este atribuit la categoria perioadei de coacere mijlocie-târzie. Cu toate acestea, în funcție de condițiile meteorologice ale anului și de zona de creștere, această perioadă poate varia semnificativ. De exemplu, în 2017, recoltarea Feteasca Neagră a fost începută pe 3 octombrie, iar în 2018 – pe 1 septembrie. În 2019 – 30 august în centrul Republicii Moldova și în partea mai rece a țării (în regiunea Ungheni) – 24 octombrie. În același timp, conținutul de zahăr în ambele cazuri a fost aproape același: 248 g/l în Speia și 242 g/l în Mircesti. Acestea sunt date de pe parcelele experimentale ale Oficiului Național al Viei și Vinului (sunt situate în trei regiuni geografice ale Republicii Moldova), pe care se efectuează experimente cu soiuri locale de struguri, folosind diferite sisteme de organizare a tufelor și tehnicilor agricole.
Dacă în România suprafața totală a soiului Feteasca Neagră este de aproximativ 3 mii de hectare, atunci în Moldova, conform datelor din decembrie 2020, doar 320 de hectare au fost înregistrate în registrul viei și vinului. Podgoriile sunt împrăștiate aproape în toată țara (cu excepția celei mai nordice părți) – de la Vulcănești la Mircești (raionul Ungheni): 87 parcele cu o suprafață medie de 3,7 hectare.
De acum cu o abordare diferită
Institutul de ramură compensează lipsa de atenție a soiului Feteasca Neagră. În 2019, în plantația-mamă adică pe propriile rădăcini, au fost plantați butași vegetativi ale unei noi clone din categoria biologică „pre-bază”, , iar în 2020 în plantația mamă a fost plantat deja un butaș altoit din categoria biologică „de bază”. Materialul pentru clonă a fost găsit în colecția institutului, care are foarte mulți ani. Tufele de Feteasca Neagră care cresc în el nu au fost importate, sunt de origine locală. Toamna trecută, de pe ”pre-bază” a fost colectată aproximativ o ladă de struguri, iar enologii au produs vin din ei pentru studiere ulterioară.
Dacă vom găsi câteva trăsături mai valoroase ale acestui soi și care sunt mai bine exprimate, desigur, le vom prelua», spune șeful laboratorului de virologie și control fitosanitar al Institutului științifico-practic de horticultură, viticultură și tehnologii alimentare, doctor al științelor agricole Victor Bondarchuk. «Cu toate acestea, clona trebuie să fie doar diferită. În principiu, selecția prin clonare se va dezvolta atât timp cât va există viticultură. Întotdeauna se vor găsi careva diferențe – forma strugurelui, etc. În perioada 2000-2010, în timpul importului masiv de butași din diferite țări viticole, multe clone au fost aduse în Moldova. Însă acestea au fost procreate pentru acele țări unde erau solicitate. În condițiile noastre pedoclimatice, s-a dovedit adesea că aceste plante au dat unii struguri bine colorați, iar alții insuficient etc. Prin urmare, va exista o clonă sau cinci – nu este atât de important, acestea ar trebui să difere prin unele caracteristici valoroase. Importante pot fi culoarea, densitatea strugurelui, perioada de maturare – maturarea timpurie sau târzie. Nu putem compara si afirma că o clonă – este mai bună sau mai rea. Fiecare clonă este destinată unor vinuri specifice.
Abia am început să ne ocupăm de acest aspect. Poate că vreo trăsătură valoroasă se va manifesta printre tufele plantate în plantația mamă. Această plantă poate fi înmulțită pentru a menține această trăsătură. Dacă forma strugurelui s-a schimbat (cilindrică, conică, cu o „aripă”, fără „aripă”), iar concentrația boabelor nu s-a schimbat, atunci această clonă nu este valoroasă. De exemplu, din punctul de vedere al protecției plantei și a coacerii, este important cât de dens este strugurele, deoarece strugurii denși, de regulă, sunt mai grav afectași de putregaiul cenușiu, pentru că rețin mai multă umezeală în interiorul lor. Ciorchina mai rară este ventilată mai rapid și este mai bine conservată. Pentru vinificație, suntem interesați și de alte trăsături – conținutul de zahăr, aciditatea, combinația lor, antociani, aromă».
Soiul Feteasca Neagră
După cum a remarcat doctorul habilitat în științe agricole Mihail Cuharschii (Institutul științifico-practic de horticultură, viticultură și tehnologii alimentare), tufele acestui soi sunt medii și viguroase, cu rezistență ridicată la secetă și îngheț (rezistă până la -22-24 °C). Feteasca Neagră este moderat afectată de mucegai și slab sensibilă la alte boli și dăunători. Sezonul de creștere este de 125-140 de zile, cu suma temperaturilor active 2700-2800 °C.
Ciorchinii sunt cilindrici sau cilindric-conici, cu boabe dens ambalate. Greutatea medie a ciorchinilor este de 110-150 g. Boabele sunt rotunde, de dimensiuni medii, acoperite cu o piele groasă, puternică, de culoare negru violet, cu un strat ceros. Sucul de pulpă este incolor. Vinurile sunt bine colorate, cu o culoare rubiniu intens.
Randamentul este de 9-14 t/ha cu un conținut de zahăr din boabe de 220-240 g/dm3 și o aciditate de 6-7 g/dm3 și mai mult. Cu toate acestea, poate atinge 15-20 t/ha datorită creșterii sarcinii și a lungimii tăieturii (8-10 ochi). Strugurii rămân pe tufe mult timp fără putrezire. Lăstarii se coc bine. Soiul se distinge prin regenerare sporită; nu este necesar de acoperit pentru iarnă. Portaltoi – R x R 101-14, B x R Kober 5 BB, B x R CO4.
Pentru o bună fructificare, soiul are nevoie de o sarcină și o lungime de tăiere optimă, în conformitate cu puterea de creștere a lăstarilor și scopurile de utilizare a roadei. Mai preferabile sunt tufele în formă de cordon-evantai pe tulpini de înălțime medie. În prezent, se testează și formele cu volum mic de tipul Guyot bilateral și Royat cu densități diferite de plantare a tufelor. Pentru o culoare mai intensă și o acumulare suficientă de antociani, se recomandă plantarea acestui soi pe soluri argiloase și argiloase grele.
Traducere – Alexei Burciu.
