La ediția de primăvara a „Vernisajului vinului 2017” a fost prezentat un vin cu adevărat unic – Alb de Onițcani, 2016, obținut din struguri Alb de Onițcani de selecție moldovenească. Vinul a atras atenția lui Robert Joseph, cunoscut expert din Marea Britanie. De fapt, acest soi de struguri a fost pur și simplu subestimat mult timp și, prin urmare, nesolicitat de producători. Însă, datorită vinificatorilor de la Tartcomvin SRL, Alb de Onițcani a suscitat în cele din urmă un veritabil interes în rândul consumatorilor și al companiilor vinicole.
Cine sunt autorii?
Potrivit doctorului habilitat, Mihail Cuharschi de la Institutul Științifico-Practic de Horticultură, Viticultură și Tehnologii Alimentare, acest soi a fost creat în anii 1960 de un grup de cercetători de la Institutul Agricol din Chișinău și Institutul moldovenesc de Cercetări Științifice în Viticultură și Vinificație al Asociației Științifice de Producere «Vierul». Autorii săi sunt D. Verderevschi, C. Voitovici și I. Naidenova; coautori – V. Buimistru, T. Carcevscaia, P. Apruda, B. Smentâna și V. Ponomarcenco.
Alb de Onițcani este un soi tehnic obținut prin polenizarea soiului Cil Ghiuliabi cu un mix de polen de Save Villar 20-366 și Seianeț 244.
Caracteristicile soiului
După degustarea vinului, mulți producători s-au interesat de caracteristicile soiului. Strugurele are dimensiuni medii, este de formă cilindrică-conică, dens. Boabele sunt de culoare verde-deschis, de dimensiuni medii, ușor ovale. Pulpa este suculentă: conține 80,2% de suc; pentru comparație, în Aligote, de exemplu, este mai puțin suc – 74,3%. Astfel, semințele, coaja și reziduurile solide reprezintă 14,2% și 18%, adică din acest soi nou se extrage o cantitate mare de must.
În 1976, Alb de Onițcani a fost acceptat pentru testarea de stat a soiurilor. Datele obținute în timpul cercetărilor se referă la acea perioadă. Dar, după cum se știe, în anii ’70, clima din Moldova a fost mult mai răcoroasă, comparativ cu ultimii ani. În acea perioadă, Alb de Onițcani se cocea la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie. În anumiți ani, nici nu s-a copt bine, acumulând o cantitate mică de zahăr și, prin urmare, aciditatea era prea înaltă.
La 30 septembrie 1977, conținutul de zahăr în strugurii cultivați în două regiuni din raionul Criuleni (zona centrală) era de 166-170 gr/dm³ la o aciditate de 9,8-8,3 gr/dm³. Din acest motiv, recolta a fost utilizată în principal pentru producerea materialului vinicol pentru distilate. La sudul republicii, în raionul Comrat, conținutul de zahăr era de 210 gr/dm³, iar aciditatea – de 7,9 g / dm³. Aceasta înseamnă că soiul dat se cultivă mai bine în zona de sud.
În anii ’70 deja, s-a ajuns la concluzia că, în zona centrală, pentru Alb de Onițcani sunt mai prielnice solurile nisipoase-argiloase ușoare de pe versanți sudici. Însă, ținând cont de încălzirea climei, e posibil deja să crească bine și în zona centrală.
Soiul dă o roadă înaltă. Timp de câțiva ani, recolta a fost de 12-16 t/ha, iar în 1978 și 1979 – de 18 t/ha.
Uimitor de rezistent
Este foarte important modul în care soiul se manifestă în timpul cultivării. Alb de Onițcani are o rezistența înaltă la îngheț, rezistând la o scădere a temperaturii până la minus 28°C.
Rezistența soiului la mucegai a fost testată în perioada dezvoltării puternice a acestei boli în viile din raionul Comrat. Pentru comparație, au fost selectate soiurile Rkațiteli și Muscat Ottonel, care au fost cultivate în aceleași condiții. Rezultatul a fost uimitor. Strugurii de soiul Muscat-Ottonel au fost afectați 100%, boala s-a dezvoltat cu 62%. La Rkațiteli, acești indicatori au fost de 80% și, respectiv, 41%. Strugurii de Alb de Onițcani nu au fost deloc afectați de mucegai.
De asemenea, s-a constatat o rezistență complexă a acestui soi la putregaiul cenușiu, antracnoză, oidium și filoxeră. Toate acestea, plus rezistența la îngheț permit cultivarea sa fără protecție chimică și pe o tulpină înaltă, fără acoperire pe timp de iarnă și pe propriile rădăcini. Tufele sunt viguroase.
Oamenii de știință au remarcat că Alb de Onițcani poate fi folosit și ca donator de imunitate complexă la crearea noilor soiuri de struguri tehnici, rezistente la boli și îngheț.
Cu astfel de caracteristici, acest soi de struguri poate servi drept materie primă pentru producerea produselor organice – vinuri, sucuri, stafide, etc., pentru care în prezent există o cerere sporită în UE și care costă cu cel puțin 20% mai mult decât cele obișnuite. În această nișă există încă suficient spațiu pentru produsele moldovenești cu semnul “bio”.
Un vin interesant
Vinul produs din struguri din sudul țării a fost apreciat atunci la degustare cu un scor de 8,4 din 10. În notițele de degustare se spune: „Vinul este ușor, armonios, în gust se manifestă tonuri slabe de Sauvignon”. În prezent, însă, datorită vremii mai calde, vinul cu denumire de soi Alb de Onițcani a devenit mult mai interesant, după cum a demonstrat Tartcomvin.
Această întreprindere ne-a făcut să descoperim Alb de Onițcani, deși nu este singura care crește acest soi de struguri. KVINT și Călărași Divin au de-asemenea plantații de Alb de Onițcani, dar folosesc strugurii doar pentru producerea materialului pentru Divin. Ca urmare a succesului vinului sec Alb de Onițcani, întreprinderea Sălcuța a plantat recent o podgorie cu Alb de Onițcani.
Tartcomvin SRL a început să planteze acest soi în apropiere de Comrat în anii 2008-09 și, văzând potențialul său, a extins podgoria până la 8 hectare.
Ne-am dat seama că acest soi este potrivit pentru noi, – spune directorul întreprinderii, Andrei Novak. – Dar el necesită îngrijiri speciale pentru că se suprasolicită. Eu l-ași numi un soi sinucigaș. Din această cauză, noi eliminăm aproximativ 30% din struguri și obținem o roadă de aproximativ 7 t / ha. La început, noi foloseam Alb de Onițcani într-un cupaj de soiuri și îl vindeam în vrac, ca material vinicol. Primul vin cu denumire de soi produs pentru îmbuteliere a fost din recolta anului 2016. Vinul Alb de Onițcani a apărut pe piață sub numele de marcă Novac. Iar din recolta anului 2017 am obținut un vin extraordinar».
Până acum, vinificatorii considerau că acest soi are o aciditate înaltă și nu se gândeau la utilizarea sa pentru un vin monosoi. Dar, în ultimii doi ani, toamnele au fost foarte calde, strugurii aveau un conținut mare de zahăr și, respectiv, aciditatea din boabe a scăzut. Tehnologii de la Tartcomvin au experimentat, folosind diferite specii de drojdie, până au găsit-o pe cea optimă. După fermentarea mustului la temperatură scăzută, acesta era turnat în butoaie de stejar pentru fermentare completă.
O denumire nereușită?
Din Alb de Onițcani se obține un vin cu o aromă florală plăcută, – afirmă Elizaveta Breahnă, expert în vinificație la Oficiul Național al Viei și Vinului. Dar nu știu cum vom promova denumirea de Alb de Onițcani. Ea este dificil de pronunțat chiar și pentru cei care locuiesc în Moldova. Ce să mai zicem de străini? Denumirea soiului trebuie promovată, iar acest lucru necesită mult timp și resurse. Ce putem spune despre el – că provine de la părinți necunoscuți? Cred că o soluție ar putea fi utilizarea vinului Alb de Onițcani în cupaje, de exemplu, cu Chardonnay.
Mulți producători cer sfaturi privind plantarea viilor din acest soi. Însă el a fost foarte puțin studiat în vin. Este necesar să studiem minuțios potențialul acestui vin, cum se va manifesta, care este durata sa de viață în sticle? În orice caz, Alb de Onițcani prezintă interes ca material vinicol pentru distilate, datorită roadei înalte și acidității sale.
Dar este încă prea devreme să vorbim despre un vin cu denumire de soi cu indicație geografică. Dacă dorim să producem vin de calitate, atunci trebuie să stabilim încărcătura butucului. Nu trebuie să depășească 3,5 kg la butuc. Trebuie să experimentăm, lăsând o încărcătură de 2 kg, 3 kg, 3,5 kg și să vedem cum influențează asupra potențialului vinului. De asemenea, trebuie de studiat zona de cultivare a soiului Alb de Onițcani, unde se cultivă mai bine. Experiența unui singur producător nu este suficientă pentru a trage concluzii».
Consider că pentru piețele de export putem găsi un sinonim pentru denumirea acestui soi, care ar fi mai ușor de pronunțat. Astfel de calități ale Alb de Onițcani, ca rezistența la boli și înghețuri reduc costurile de cultivare și, datorită recoltei înalte, aceasta duce la un preț de cost scăzut al vinului – ceea ce le lipsește producătorilor moldoveni pentru a concura cu spaniolii. Dacă vinurile vor fi certificate ca organice, atunci poate fi obținut un avantaj suplimentar. Și atunci vom avea o ofertă exclusivă– un vin dintr-un soi local de struguri, cu caracteristici bune de consum, cost redus și organic.
