Pericolul de lichidare a Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) a fost evitat. Deocamdată. La ultima şedinţă a legislativului, din proiectul de lege aprobat în a doua lectură au fost excluse modificările propuse la Legea viei şi vinului.
Pe de o parte, Consiliul de Coordonare (organismul colegial suprem al ONVV) s-a adresat autorităţilor cu un demers în acest sens, iar pe de altă parte, au reacţionat donatorii – Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi Guvernul Suediei. Preşedintele Parlamentului Andrian Candu a menţionat: “Noi apreciem foarte mult sprijinul acordat de Guvernul SUA, din acest motiv am revenit la acest subiect”. Totuşi, aceasta nu înseamnă că modificările sus-menţionate nu ar putea să apară din nou pe agendă în perioada sesiunii următoare a Parlamentului. Prin urmare, este cazul să discutăm care este rolul ONVV pentru sectorul vitivinicol contemporan din Republica Moldova.
Şi pentru prestigiu
Conform opiniei producătorilor, acest organism creat pe baza parteneriatului public-privat (unicul din Republica Moldova) este, fără îndoială, necesar la nivel de ramură.
În cadrul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului activează specialişti care au legătură directă cu ramura, – afirmă directorul general al „Vinia-Traian” SA Simion Cristev. – Oficiul este condus de Consiliul de Coordonare în cadrul căruia sunt reprezentate asociaţiile de producători. Efectiv, reprezentanţii acestor asociaţii pot influenţa hotărârile adoptate de Consiliu. Mijloacele Fondului (viei şi vinului) sunt utilizate în mod direcţionat şi transparent atât în scopul promovării sectoarelor vinificaţiei din Republica Moldova, cât şi pentru realizarea anumitor proiecte votate de Consiliul de Coordonare. Nimeni nu a avut dreptul să ne împiedice să participăm la vreo expoziţie sau să influenţeze hotărârile privind alocarea mijloacelor Fondului. ONVV vorbeşte cu vocea ramurii.
Noi nu înţelegem argumentele în temeiul cărora au încercat să lichideze Oficiul. După desfiinţarea Departamentului Agroindustrial “Moldova-vin”, timp de 3 ani am tot căutat o formă de conducere a ramurii, studiind experienţa altor ţări, discutând această experienţă ca în cele din urmă să identificăm, după părerea noastră, o formă optimă de parteneriat public-privat. Noi doar contribuim cu mijloace financiare, iar statul – împreună cu noi. Am vrea să aflăm cui nu-i convenea activitatea ONVV şi ce anume? În cazul în care am procedat incorect, explicaţi-ne unde am greşit? Şi ce ne-au propus în schimb? O agenţie de atragere a investiţiilor care se ocupă de toate aspectele, dar de nimic concret? În acelaşi mod a fost distrus Institutul Viei şi Vinului, comasându-l cu alte institute ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Moldova este o ţară producătoare de vinuri, iar noi avem nevoie de o ştiinţă sectorială (institut) şi de un organism administrativ. Aceste structuri sunt necesare şi pentru prestigiul industriei vitivinicole autohtone”.
Este nevoie de sprijin profesional
Directorul general al „Vinuri de Comrat” SA Anatolii Hmelevschi consideră că în ultimii ani se produce o dezvoltare multilaterală pozitivă, specializată, sistematică, treptată a sectorului vitivinicol, inclusiv a aspectelor de marketing şi de valorificare a noilor tehnologii. Toate aceste realizări sunt corecte şi binevenite. Întreprinderile au nevoie de un sprijin profesional, dat fiind faptul că fiecare întreprinderi de vinificare în parte nu este în stare să parcurgă independent această cale de dezvoltare.
Observăm rezultate palpabile de pe urma participării colective la expoziţiile desfăşurate în diferite ţări, unde deja ne cunosc şi putem identifica parteneri de exporturi, – menţionează interlocutorul. – Graţie susţinerii din partea partenerului strategic – “Proiectul de competitivitate din Moldova” (finanţat de USAID şi Guvernul Suediei), multiple proiecte sunt implementate în sectorul vitivinicol din Republica Moldova. De exemplu, în cadrul unui asemenea proiect întreprinderile beneficiază de ajutorul consultanţilor în vederea sporirii calităţii vinurilor produse. Timp de 2 ani „Vinuri de Comrat” SA a participat în cadrul unui asemenea program, fapt ce s-a soldat cu rezultate îmbucurătoare de rând cu renovarea continuă a sistemului de producţie. Pentru ramură Oficiul Naţional al Viei şi Vinului este, fără îndoială, o necesitate. În cadrul Oficiului activează profesionişti. Cunoscând nevoile ramurii, ei vin permanent cu diferite iniţiative, organizează seminare de instruire cu forţe proprii şi invitând experţi notorii. În cazul în care ne vom „zbate” în continuare de unii singuri (deja am trecut prin astfel de experienţă), nu ne vom alege cu nimic bun. Odată cu lichidarea Oficiului sectorul vitivinicol autohton va fi aruncat în urmă pentru o perioadă îndelungată”.
Avantaj evident
Potrivit celor spuse de directorul general al „Chateau Vartely” SRL Ludmila Gogu, fără echivoc, activitatea Oficiului este benefică pentru vinificatorii autohtoni deoarece principalele mijloace au fost direcţionate în scopul promovării vinurilor moldoveneşti pe diverse pieţe, creării categoriei de vinuri cu indicaţie geografică protejată (IGP) etc.
În cazul sistării acestei activităţi vom fi forţaţi să revenim la începuturi, – susţine directorul general. – Cu certitudine, efectul acţiunilor colective este observabil. Marketingul ţării şi al produsului nu se regăseşte imediat în volumul de vânzări, însă contribuie la conturarea imaginii produsului şi a companiei. Acesta este motivul din care volumul vânzărilor nu s-a dublat instantaneu. Totuşi, în această perioadă ţara şi-a fortificat vizibilitatea, iar pentru promovarea ţării şi a produsului cu denumirea „Vinul Moldovei” este nevoie nu de un an-doi, ci de 10-15 ani. Numai am început să ne ocupăm de acest aspect şi, pe neaşteptate, suntem opriţi? În opinia mea, acest fapt constituie o problemă majoră”.
Nu suntem singuri
Ramura vitivinicolă a fost susţinută de experţi din industria vinificaţiei din România, Germania şi Marea Britanie. George Binder din Germania ne-a informat că vestea despre lichidarea ONVV a creat agitaţie şi la concursul internaţional de degustaţie „Berliner Wein Trophy` 2018”.
“Ne bucurăm că această hotărâre a fost anulată şi le urăm vinificatorilor şi întreprinderilor vinicole din Moldova mari succese în continuare”, – a scris George Binder în comentariul său. Membrii juriului acestui concurs intenţionau să producă videoclipuri în susţinerea ONVV şi să le posteze pe site-urile de socializare.
Investiţiile SUA – 9,8 milioane dolari SUA
Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), menţionată de Preşedintele Parlamentului, avea tot dreptul să se indigneze de hotărârea de a lichida Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, or aceasta a impulsionat producătorii şi le-a trezit dorinţa de schimbare. Din anul 2005 şi până în prezent USAID a investit în sectorul vitivinicol din Republica Moldova 9,8 milioane de dolari SUA.
Diana Lazăr, vicedirectorul “Proiectului de competitivitate din Moldova” (finanţat de USAID şi Guvernul Suediei), a reamintit situaţia din anul 2010 când în cadrul Proiectului CEED I a fost exprimată idea de a anula accizul la vinuri şi licenţa la producţia vinicolă, iar vinificatorii nu credeau că aşa ceva era posibil. Atunci ei nici nu-şi imaginau că vor reuşi să obţină nu numai aceste indulgenţe, dar şi să poată participa în gestionarea ramurii prin intermediul reprezentaţilor săi. ONVV a fost creat ca o structură inovativă şi revoluţionară care să poată genera rezultate tangibile de implementare a politicilor de ramură.
Noi întotdeauna am ştiut să scriem strategii bune, îndeplinirea sarcinilor trasate constituind o problemă, – afirmă vicedirectorul. – În toate ţările lumii, în cadrul structurilor care gestionează industria vitivinicolă este aplicat principiul parteneriatului public-privat (PPP). Cu alte cuvinte, statul elaborează politicile de ramură şi crează mediul pentru afaceri, care scoate în evidenţă aspectele ce urmează a fi cizelate şi în ce mod, imixtiunea statului în acest proces fiind nulă. Principiul în cauză este reflectat şi în activitatea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. Noi observăm nu doar un nou model de administrare, dar şi o mentalitate nouă. Atât Oficiul, prin strategiile sale, cât şi noi, în calitate de parteneri, am avut întotdeauna un obiectiv – să asigurăm o dezvoltare durabilă, să producem mai puţin, dar de o valoare mai mare, astfel încât o mai mare parte din mijloacele financiare să rămână în ţară, iar, ulterior, acest fapt să ne ofere mai multe avantaje.
Industria vinului este unica ramură agroindustrială (Republica Moldova fiind o ţară agrară), al cărei lanţ valoric este situat integral pe teritoriul ţarii, veriga finală a acestuia fiind produsul de marcă. Chiar şi agenţiile de design care au elaborat branding-ul şi etichetele pentru vinurile noastre au intrat în topul celor mai creative agenţii de branding al vinurilor din lume. Altfel spus, de industria vitivinicolă sunt legate şi alte ramuri ale economiei naţionale, inclusiv turismul. Această industrie îşi aduce aportul direct la dezvoltarea mediului rural pe termen lung. Iar rezultatele remarcabile obţinute de vinificatorii autohtoni inspiră sentimente de mândrie. Pe baza celor afirmate mai sus, industria vitivinicolă constituie o ramură strategică”.
Vinul – un produs de marcă
Dat fiind faptul că, spre deosebire de produsele agricole – materie primă, vinul este un produs de marcă, cel din urmă solicită o altă abordare de marketing, o abordare individuală. De aceste aspecte se ocupa doar ONVV. Asociaţiile de producători nu au nici experienţa necesară, nici buget, nici specialişti. Împreună cu partenerul său strategic – USAID (prin intermediul proiectelor CEED I, CEED II şi al “Proiectului de competitivitate din Moldova”), Oficiul s-a axat pe elaborarea programelor de marketing, iar ulterior a cuprins şi alte direcţii de activitate. În general, publicul larg este informat doar despre participarea întreprinderilor la expoziţii. Totuşi, aceasta constituie o parte nesemnificativă din activitatea ONVV per ansamblu. Astfel, au fost depuse mari eforturi în scopul poziţionării vinurilor moldoveneşti în calitate de produs pe pieţele ţintă de export, pentru crearea imaginii acestora etc. Anterior creării ONVV în Moldova de aceste aspecte nu s-a ocupat nimeni.
Actualmente, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, cu sprijinul “Proiectului de competitivitate din Moldova”, implementează multiple proiecte, inclusiv „Vinul Moldovei”/ ”Wine of Moldova” – aspecte de marketing; „Vinării de generaţie nouă”/ ”New generation wineries” – pentru impulsionarea sistemului de producţie la un nou nivel de calitate; acesta cuprinde două subproiecte: proiectul de mentorat al vinăriilor mici şi al întreprinderilor vinicole care doresc să treacă de la fabricarea vinurilor în vrac la producerea vinurilor îmbuteliate de calitate ridicată.
Al treilea proiect de anvergură – „Cei mai buni struguri”/ „Best Grapes” – este dedicat sporirii calităţii. Proiectul include activitatea legată de plantaţiile demonstrative de vii, monitorizarea plantaţiilor cu ajutorul dronelor, producerea vinurilor cu IGP, experimentele din hala de micro-vinificaţie a UTM, de crearea primei zone pentru producerea vinurilor cu denumire de origine protejată (DOP).
Al patrulea proiect – „Vinul Moldovei orientat spre viitor”/ ”Wine of Moldova forward looking” – este dedicat aspectelor de drept şi instituţionale ale ONVV. A fost stabilit obiectivul de a certifica ONVV în sistemul ISO pentru calitatea serviciilor, astfel încât Oficiul să poată crea un fond al donatorilor şi primi finanţare directă de la cei din urmă.
Mai există proiectul satelit de creare a registrului (cadastrului) plantaţiilor de vii. Toate aceste iniţiative urmăresc un singur scop – sporirea competitivităţii industriei vitivinicole.
Trebuie de acordat 10 ani cel puţin
În pofida faptului că Oficiul a fost creat pe bază de paritate şi PPP, primii 2 ani statul nu şi-a onorat obligaţia şi nu a transferat Fondului viei şi vinului cota sa de mijloace financiare. Transferul primilor bani din bugetul de stat s-a produs doar în luna iulie 2016 când ONVV s-a adresat în instanţa de judecată. Prin urmare, activitatea Oficiului a fost limitată de deficitul de bani. De atunci finanţarea a fost mai mult sau mai puţin stabilă.
Datorită acestui fapt Oficiul Naţional al Viei şi Vinului a avut posibilitate să desfăşoare activităţi mai complexe, mai dinamice şi mai durabile, – a afirmat dna Lazăr. – După o serie de crize vinificatorii au devenit mai încrezători. În cadrul ramurii a fost instaurată ordinea. Acum ramura are nevoie de stabilitate. Prin urmare, ar fi nevoie de vreo 10 ani pentru a atinge obiectivele trasate şi a scrie un nou capitol în istoria vitivinicolă a Republicii Moldova, care ar deveni profitabilă şi ar rămâne ca moştenire generaţiilor viitoare în calitate de patrimoniu preţios”.
