Majoritatea consumatorilor procură vinuri fără a atrage atenţie cărei categorii de calitate acestea sunt atribuite. Mulţi consumatori utilizează în continuare denumirile categoriilor de calitate adoptate în perioada sovietică. Alţii s-au obişnuit cu o clasificare contemporană adoptată în anii de independenţă a ţării noastre. Cu toate acestea, începând din data de 7 mai 2017, vinurile de Moldova se clasifică în alt mod (piramida calităţii se anexează).
În timpurile Uniunii Sovietice, vinurile liniştite erau clasificate în funcţie de însuşirile lor calitative în vinuri de consum curent, vinuri de marcă şi vinuri de colecţie. După proclamarea independenţei, Parlamentul Republicii Moldova a fost primul din spaţiu ex-sovietic care în anul 1994 a adoptat Legea viei şi vinului. Conform dispoziţiilor acestei Legi, vinurile erau clasificate în vinuri de consum curent şi vinuri de calitate superioară în funcţie de însuşirile calitative şi de durata de maturitate a acestora. Aceeaşi lege cuprindea un capitol în care vinurilor şi altor produse vinicole le erau atribuite denumiri de origine.
În anii 2000
În anul 2006 a fost adoptată Legea viei şi vinului în redacţie nouă, prin care a fost introdusă o clasificare destul de cuprinzătoare a vinurilor. Iniţial, vinurile erau clasificate în vinuri de consum curent şi vinuri de calitate.
Se considera de consum curent vinul obţinut din struguri cu însuşiri calitative obişnuite după o tehnologie generală. Vinul de consum curent se clasifica în vin tulburel, vin tânăr, vin de masă şi vin ţărănesc (ultima categorie a fost ulterior exclusă).
Tulburel – vin de consum curent în curs de desăvârşire a fermentaţiei alcoolice, neseparat de drojdie. Este pus în consum în anul de recoltă a strugurilor.
Vin tânăr – vin de consum curent îmbuteliat şi comercializat în anul de recoltă a strugurilor. Beaujolais nouveau este atribuit acestei categorii.
Vin de masă – vin de consum curent cu o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9% în volume pus în consum în anul ce urmează anului de recoltă a strugurilor.
Vin de calitate se considera vinul obţinut din soiuri de struguri cu însuşiri calitative superioare după o tehnologie aparte, cu o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 10,0% în volume, în cazul vinurilor albe, şi de 10,5 % în volume, în cazul vinurilor roz şi roşii.
Vinurile de calitate erau clasificate în vinuri selectate, vinuri mature, vinuri mature rezervă, vinuri de colecţie, vinuri cu indicaţie geografică, vinuri cu denumire de origine, vinuri cu denumire de origine controlată.
Vinul selectat (pe etichete era scris vin selectat) are o concentraţie alcoolică naturală totală de cel puţin 12,0% în volume pus în consum în anul ce urmează anului de recoltă a strugurilor.
Vinul matur este maturat în recipiente tehnologice înainte de îmbuteliere până la obţinerea nuanţelor de maturare bine pronunţate, dar nu mai puţin de 6 luni, în cazul vinurilor albe, şi nu mai puţin de 12 luni, în cazul vinurilor roz şi roşii.
Vinul matur rezervă este maturat nu mai puţin de 1 an, în cazul vinurilor albe, şi nu mai puţin de 1,5 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii.
Vinul de colecţie putea fi obţinut din 2 tipuri de vin de calitate. În acest caz vinul matur este suplimentar învechit la sticlă cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe, şi cel puţin 2,5 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii. Sau vinul matur rezervă este suplimentar învechit la sticlă cel puţin 1,5 ani, în cazul vinurilor albe, şi cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii.
În prezent
Parlamentul a operat modificări şi completări la Legea viei şi vinului, potrivit cărora din 7 mai 2017 vinurile sunt clasificate după cum urmează.
În vârful piramidei sunt poziţionate vinurile cu denumire de origine protejată. Pe eticheta sticlelor cu aceste vinuri va fi aplicată o astfel de marcă.
Pe o treaptă mai jos sunt poziţionate vinurile cu indicaţie geografică protejată. Pentru aceste vinuri a fost elaborată o marcă corespunzătoare.
În cea de-a treia etapă a calității sunt situate vinurile fără o denumire protejată a locului de origine și fără o indicație geografică protejată, dar cu denumirea unui soi de struguri. Ele sunt numite vinuri varietale.
În designul acestor vinuri se utilizează semnalul familiar al consumatorilor cu privire la marca națională de vinuri de vinuri.
Vinurile fără denumire de origine protejată, fără indicație geografică protejată și fără denumirea unui soi de struguri, pur și simplu denumite vin, aparțin categoriei inferioare de calitate.