Pe 17 septembrie urmează să fie deschis după restaurare cel mai vechi château vinicol din Moldova – Castelul Mimi, care reprezintă o adevărată valoare istorică și culturală pentru țara noastră. În prezent. Mimi este unicul castel din Moldova și acest monument uimește prin măreția sa.
Edificiul are forma literei „L” și constă din două clădiri. Prima clădire a fost construită în perioada 1893-1901 de Constantin Mimi, care s-a implicat în realizarea acestui proiect când avea doar 25 de ani. La acea vârstă Constantin Mimi absolvise deja cu mențiune facultatea de drept a Universității din Odesa, iar ulterior, fiind pasionat de vinificație, a intrat la Școala Superioară de Agronomie din Montpellier (Franța). După revenirea în Basarabia Mimi a fost ales în calitate de membru al Zemstvei Bender, iar ulterior, în organul executiv al dumei orășenești.
A doua clădire a fost construită în perioada 1940-1950, după procesul de naționalizare, însă edificiul a fost construit în stilul château-urilor franceze, într-un stil architectural clasic.
Gospodăria se află la poalele dealului și la primele două etaje ale primului bloc se poate ajunge de la nivelul solului. Clădirea este interesantă prin inovațiile sale, pe care le-a adus în Basarabia Constantin Mimi. Este primul edificiu construit din beton armat.
Pe una din grinzile care poate fi văzută se observă armatura din acele timpuri – bare groase de fier, unite prin metoda îndoirii capetelor, or, atunci încă nu se folosea sudarea. Grosimea pereților la baza clădirii este de 160 cm, iar spre pod se îngustează până la 150 cm. În premieră pentru plaiurile noastre, în Castelul Mimi podelele au fost turnate în beton. Constantin Mimi a adus în Moldova câteva soiuri de struguri francezi, pe care i-a plantat pe moșia sa din Bulboaca.
Concomitent cu activitatea de antreprenor, Constantin Mimi a participat activ și în viața social-politică. Astfel, în anul 1913, Mimi a devenit președintele al Upravei Zemstvei Basarabiei. În anul 1917, când a început Revoluția din Februarie, guvernatorul Basarabiei i-a transmis împuternicirile lui Mimi. În luna octombrie 1917, Congresul Țăranilor a votat demisia acestuia.
Ulterior, Constantin Mimi timp de opt ani a deținut funcția de guvernator al Băncii Naționale a României. Pe parcursul acestei perioade el vizita cu regularitate castelul său, pentru a se ocupa de vii și vinărie.
Constantin Mimi a fost unul din primii exportatori de vin industrial în vrac. Vinurile lui au ajuns tocmai la Vladivostok. La expoziția din Torino din anul 1911 Mimi a obținut medalia de argint pentru vinul produs de el. Despre ultimii 10 ani de viață ai lui Constantin Mimi nu se cunoaște nimic. Vinificatorul și-a petrecut acești ani în Bulboaca, unde a murit în anul 1935.
Gospodăria a fost moștenită de feciorul său Alexandru. În anul 1940, moștenitorii lui Mimi au plecat din Basarabia – o parte a familiei a plecat în România, alta – în SUA. În prezent, actualii proprietari ai château-ului, familia Trofim, au stabilit relații cu urmașii lui Constantin Mimi din România.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial clădirea a fost puternic afectată de o bombă. În perioada sovietică castelul a suportat modificări semnificative. Astfel, primul etaj, care forma o terasă, a fost modificat astfel, încât a dispărut o parte foarte frumoasă a clădirii – scările exterioare, care făceau legătura dintre etajul doi și curtea.
O nouă etapă în istoria château-ului a început odată cu schimbarea formei de proprietate – din proprietate publică în proprietate privată. În anul 1998 a fost fondată și privatizată SA „Agrovin-Bulboaca”. Cu timpul, componența acționarilor s-a schimbat, de bază rămânînd membrii familiei Trofim, care în anul 2010 au început să restaureze clădirea.
Ne-am apucat să scoatem tencuiala fără a ne gândi la o restaurare masivă”, povestește directorul Castelului Mimi, Cristina Frolov. „Când am scos o parte din tencuială, am descoperit că sub ea este clădită piatră frumoasă. Am adus mai mulți specialiști, inclusiv de la Ministerul Culturii. Ni s-a spus că edificiul trebuie restaurat de urgență, pentru că în caz contrar vom pierde clădirea, pe care noi o consideram foarte frumoasă. Restaurarea a demarat în anul 2011, însă compania selectată pentru aceste lucrări a fost aleasă nereușit, ea genera numai pierderi.
Pentru a găsi executanți ai lucrărilor a fost nevoie de circa un an și jumătate. Este vorba de muncitori moldoveni care au muncit în Sankt Petersburg și au învățat acolo tehnica lucrărilor de restaurare. Ei au șlefuit fiecare piatră. Praful de la procesul de șlefuire era amestecat cu un clei special și cu acest amestec erau restaurate pietrele afectate. Apoi au fost reînnoite toate spațiile între pietre. Abia peste cinci ani am încheiat restaurarea fațadei.
Extrem de dificil a fost de găsit fotografii vechi, pentru a afla cum arăta castelul la începutul secoluli XIX. Avem câteva fotografii de la membrii familiei Mimi care locuiesc în România. Pe aceste fotografii se vede doar o parte a clădirii, însă având în vedere că ea este simetrică, am putut identifica unde se aflau coșurile de fum și canalele de ventilare. După fotografii am stabilit și faptul că au dispărut scările exterioare. Apoi am căutat imagini pentru a restabili aspectul lor exterior, i-am întrebat pe longevivii din sat ce țin minte despre château și Constantin Mimi.
La etajul doi este un balcon, unde s-a păstrat o parte din balustradă. Părțile metalice ale balustradei erau unite prin instalații speciale, deoarece atunci încă nu se folosea sudarea, iar balconul este susținut de șine de cale ferată. În general, această clădire ne-a oferit mai multe surprize.
De exemplu, subsolul pentru păstrarea vinului este construit astfel, încât poate fi prelungit. Peretele frontal din dreapta este construit astfel, încât o parte din construcția din piatră putea fi scoasă și prin arcul format se putea trece în următoarea încăpere. În timpul lucrărilor de săpat de afară a fost descoperit un spațiu ajustat anume în acest scop. Ne gândim să folosim această posibilitate. În jurul clădirii a trebuit să construim un fundament suplimentar, pentru a consolida construcția”, a relatat Cristina.
SONY DSC
Potrivit directorului Castelului Mimi, se putea de limitat la reconstrucția clădirei, însă s-a dorit crearea unui complex cultural-istoric, pentru a prezenta castelul ca pe o bijuterie arhitecturală. În afară de aceasta, acesta trebuie să fie nu doar un obiect de producție, ci și un centru cultural de agrement legat de vin și istorie.
De aceea, a fost nevoie de un designer bun. Cu părere de rău, specialiștii noștri nu aveau experiența necesară și nu înțelegeau ce se cere de la ei, așa că cooperarea noastră a fost compromisă. Pe designerul italian Arnaldo Tranti l-am găsit absolut întâmplător.
Proprietarii întreprinderii vinicole moldovenești în fiecare an vizitează o regiune vinicolă. În anul 2014 a fost vizitată regiunea Bordeaux. După ce au văzut clădirea restaurată Chateau de Ferrand, care a fost inclusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO, vinificatorii noștri au decis să găsească designerul care a muncit la acest proiect. Astfel, din anul 2014 asupra proiectului Castelului Mimi a început să muncească Arnaldo Tranti. În fiecare lună specialistul italian venea în Moldova pentru 4-5 zile și se familiariza cu fiecare detaliu. Totodată, în perioada în care Tranti lipsea, el primea materiale video cu mersul lucrărilor.
În fața clădirii a fost sădită o grădină sub formă de terasă. Două rânduri de terase au devenit gazon, acestea fiind îngrădite de un perete „viu” verde. Un rând de terase a fost pavat cu piatră, pentru a organiza acolo diferite activități în aer liber. În curte au fost construite câteva edificii moderne. Astfel, în una din clădiri se află recepția, un magazin de vinuri și suvenire, un bar de vin, dar și o sală de conferințe, care concomitent este și galerie de artă.
Peretele care este îndreptat spre clădirea principală a castelului este din sticlă, ceea ce oferă o priveliște minunată. În curte au mai fost construite și căsuțe pentru oaspeți. Potrivit localnicilor, aceasta corespunde tradițiilor, deoarece pe teritoriul castelului au mai existat unele construcții auxiliare. Bătrânii din sat au mai povestit că soția lui Constantin Mimi suferea de tuberculoză și pentru ca să poată respira mai ușor primăvara în curte a fost sădit liliac alb boieresc. Un asemenea liliac va fi plantat în grădină după renovare.
La primul nivel al blocului principal, în subsol, vor fi păstrate vinuri în butoaie. Apropo, subsolul este foarte frumos datorită pietrelor curățate. Toto acolo se află două săli de degustare pentru excursioniști. La etajul doi se află un restaurant și un bar de vin. La etajul trei a fost amenajată o sală cu șemineu pentru evenimente profesionale și de protocol, posibil chiar și de importanță de stat. Schițele mobilei pentru încăpere au fost create de Arnaldo Tranti, iar comanda a fost realizată în Italia.
O altă sală a devenit muzeu dedicat unor file mai puțin cunoscute ale istoriei noastre de care nu se ocupă nimeni, deoarece partidele promovează doar ceea ce le convine. Este interesant de imaginat viața aristocrației locle, care era motorul progresului în Basarabia, în baza exemplului lui Constantin Mimi, care a realizat foarte multe pentru acest ținut.
Cine acum cunoaște cu ce se ocupau acești oameni? Spre exemplu, părinții lui Constantin Mimi au construit, în anul 1978, un conac extraordinar la intersecția străzilor S. Lazo și București. Iar Constantin Mimi mergea cu proiectele sale la imperatorul rus și obținea finanțare. Astfel, el a stabilit legătura telefonică în județul Bender, a construit biserici, a adus oi de rasă caracul pentru familiile nevoiașe, etc.
Am folosit la renovare doar materiale naturale – lemn, metal, piatră. Arnaldo Tranti s-a străduit să combine detalii moderne cu cele vechi, punând accent pe cultura, istoria și simbolurile moldovenești. Am rămas uimiți, cât de mult i-a plăcut Moldova și patrimoniul nostru pe care noi îl prețuim prea puțin.
Avem solicitări pentru organizarea nunților. Noi putem organiza asemenea evenimente în restaurant, însă de fapt, scopul nostru este altul. Castelul Mimi este un proiect destul de unical pentru această regiune, inclusiv teritoriile apropiate din Ucraina și România, pentru că și în Moldova, și acolo nu există un asemenea obiecte”, a spus Cristina Frolov.
Rămâne doar de menționat că asemenea obiecte vor contribui la dezvoltarea turismului vinicol în Moldova și creșterea consumului de vin pe piața internă, or, într-o țară vinicolă trebuie să se consume vin, nu vodcă și bere.
