În una din cele mai sfinte localități ortodoxe – muntele Athos (este venerat ca grădina Maicii Domnului și este Patrimoniu mondial protejat de UNESCO) este cultivată vița de vie și se produce vin. Și aici participă moldovenii. În timpul de față se elaborează un proiect pentru renașterea viilor mănăstirești și a producerii noilor brand-uri de vin cu participarea specialiștilor moldoveni. Pe lângă aceasta, acolo, timp de 30 de ani, este cultivat soiul de viță de vie „Moldova”.
Celebrul viticultor din Moldova Gheorghe Gaberi este invitat să acorde ajutor mănăstirii „Sfântul Pantelimon” de pe Athos, pentru a aduce la starea cuvenită viile mănăstirești. Acest sfânt locaș este fondat în secolul al XI-lea, către secolul al XIX-lea a devenit cea mai mare mănăstire pe Muntele Athos după suprafață și numărul de călugări. Are moșii agricole mari, unde sunt cultivate cereale, legume, cresc livezi. Monahii produc produse de proveniență vegetală și miere din propria prisacă. Grânele sunt măcinate în făină și se coace pâine. Există propria moară și brutărie. Creșterea vitelor nu este practicată în mănăstire și carne nu se consumă, însă se prinde pește pentru necesitățile proprii. De asemenea, în gospodăria mănăstirii sunt 230 ha de vii. Aceste terenuri au fost date în arendă acum 60 de ani unei mari companii grecești de cultivare a viilor, care a plantat aici viță de vie.

Din via cultivată se produce vin în afara hotarelor Athosului. Însă pentru maturare este adus înapoi, iar pentru îmbuteliere este din nou dus în afară. Toate acestea sunt legate de specificul activității antreprenoriale pe Athos (oficial această localitate se numește Republica monahală a Muntelui Athos). Acolo este permisă activitatea economică doar a mănăstirilor cu reședință. Termenul de arendă se încheie în a. 2025, însă proprietarul companiei de arendare a decedat, moștenitorii lui sunt foarte departe de acest business, iar însăși compania se află în procedură de faliment. Din aceste considerente contractul poate fi reziliat înainte de termen, în caz dacă va apărea un nou proiect. Monahii au venit din regiunile unde nu se cultivă via, de aceea ei au nevoie de un ajutor calificat.
Pentru mine prezintă interes din exercițiul funcțiunii mele, legată de viticultură, totodată călătoria a avut pentru mine și o încărcătură emoțională puternică, deoarece pe Athos istoricește grecii s-au ocupat de viticultură”, vorbește Gheorghe Gaberi. „Grecia antică a fost unul din factorii răspândirii culturii vinicole în Europa. De acolo au fost aduse pe teritoriul Moldovei multe soiri de viță de vie și datorită grecilor la noi în antichitate a apărut viticultura. De aceea proiectul dat s-a dovedit a fi foarte interesant. Am fost rugat să vin încoace, să privesc, să elaborez un raport cu privire la starea actuală a viilor și un plan de dezvoltarea în continuare”.
Viile sunt, în mare parte, situate la o altitudine de 500-700 m, în podgorii și pe munte. Terenurile sunt de 2-3 ha și au diferit aspect. Sunt cultivate, de obicei, soiuri de culoare roșie – europene și autohtone. Clima pe Athos este unică, deoarece pe parcursul verii temperatura noaptea este de 32-33 оС, ziua este de 35-38 оС, adică nu are mari decalaje. În perioada vegetației aproape că lipsesc precipitațiile. Însă via crește bine. Toamna târziu, iarna și primăvara pot fi ploi torențiale și zăpadă. Acestea oferă posibilitate de a aduna apă, care este foarte curată, pentru irigație în perioada uscată a anului. Anul trecut mănăstirea a construit un bazin pentru irigare cu un volum de 30-40 mii m cubi.
Anterior unul din terenurile cu vii a fost amenajat cu un sistem de irigare prin picături. Însă în timpul unui mare incendiu pe Athos în a. 2013 căile de acces pentru apă au fost distruse, pe când via, din fericire, nu a avut de suferit. Însă de atunci nu a mai fost irigată. Vârsta viței de vie pe terenurile cultivate este de la 10 până la 50 de ani. Sunt terenuri care trebuie curățite de via veche, nu este convenabil a o lucra din cauza că este rar sădită.
Când am vizitat mănăstirea în luna februarie, via deja a fost curățită”, continuă conlocutorul nostru. „Vița de vie era scoasă dintre rânduri cu ajutorul unor utilaje care pătrund în sol la o adâncime de 20 cm și îl afână. Pe sezon de cinci-șase ori se lucrează solul în așa fel. Ca urmare, are loc eroziunea solului – o problemă groaznică pentru agricultura Muntelui Athos. Stratul maxim al solului este de 50 cm, mai jos e piatră. Apa se acumulează și treptat solul este spălat. Pe unele terenuri locul altoiului pe vița de vie s-a ridicat de asupra pământului cu 30 cm, adică, după sădirea viței de vie, stratul de pământ a fost spălat. Stâlpii intră în pământ doar cu 10-15 cm. Dacă rădăcinile se află la o adâncime de 20 cm, vara, când nu sunt ploi, stratul subțire de pământ, după eroziuni, se încălzește, probabil, până la 70 оС. Din aceste considerente, principala cauză în acele plantații de viță de vie este tehnologia incorectă a lucrării solului, care este absolut improprie în acele condiții.
Lucrătorii care aveau grijă de vii strângeau chiar și frunzele căzute, ca să nu se răspândească maladiile, după opinia lor. Însă aceasta nu trebuia de făcut, de asemenea trebuia de mărunțit vița de vie după tăierea ei și de lăsat pe teren, nu trebuia afânat solul între rânduri, în special în perioada de iarnă, deoarece apar multe vlăstare sălbatice, care pot aduna circa o tonă de substanțe organice pe hectar în perioada de toamnă-iarnă. Însă, în pofida unei viticulturi foarte înapoiate, după opinia mea, deoarece sunt utilizate tehnologii inadmisibile pentru aceste circumstanțe, tehnica aici este foarte modernă. Și curățirea viei este executată manual în mod corect”.

Deoarece arendatorii exportă strugurii de pe Athos pentru prelucrare pe calea apei până la continent, uneori timpul de la colectare și până la prelucrare este de trei zile și mai mult. De aceea nu poate fi vorba că în aceste condiții se poate produce ceva de unicat. Mănăstirea cumpăra o parte din cantitatea din vinul produs pentru necesitățile proprii. Pe lângă aceasta, ei singuri produc 500-600 l de vin, însă într-un mod cu totul neobișnuit. La mănăstirea „Sfântul Pantelimon” a slujit un monah găgăuz din Moldova, foarte respectat pentru spiritul său gospodăresc (deja a decedat). El i-a învățat să facă vin, spunându-le că cel mai important în procesul de fermentare sunt musculițele drosofile. Cu cât mai multe musculițe sunt de asupra bazinului de fermentare, cu atât mai bine, deoarece musculițele, ca îngerii, aduc pe aripioarele lor drojdia. Pulpa vegetală nu o amestecau, ca să nu încurce musculițelor. Bineînțeles, din această cauză începea fermentarea oțetului. Însă călugării continuau să facă vin prin această metodă. Și vinul ieșea corespunzător.
Acel călugăr, compatriotul nostru, a adus puieți de soiul „Moldova”, a sădit o suprafață de 10 acri pe litoral cu acest soi de viță de vie. Starețul mănăstirii consideră că acest soi este cel mai gustos dintre soiurile de masă. Vița de vie are o vechime de 30 de ani. Ea crește în podgorii. Tufele cele mai apropiate de mare sunt protejate de un perete de piatră cu o înălțime de trei metri și dau o creștere bună – până la 1,5-2 m. Însă pe alte tufe de viță de vie, în timpul furtunii, pe frunze cad picături de apă de mare, ceea ce le împiedecă dezvoltarea. Pe lângă aceasta, acest soi este atacat de oidium. Trei călugări din Moldova care îngrijesc de acest teren au spus că nu cunosc o astfel de maladie și nu o stropesc cu preparatele necesare.
Însă pe Athos există și exemple de viticultură monahală de succes. De pildă, la mănăstirea sârbească călugării singuri prelucrează strugurii și chiar îmbuteliază vinul care este de o înaltă calitate. Aceste vinuri pot fi degustate în sala de degustare pentru turiști și pot fi cumpărate, pentru a fi duse cu sine. Pentru recepția înalților oaspeți mănăstirea „Sfântul Pantelimon” achiziționează vin de la colegii lor sârbi. Locuitorii produc pentru uz personal 300-500 l de vin, inclusiv „Pastoral”. Vinurile seci sunt consumate până în luna marte, iar cele nefolosite sunt prelucrate, altminteri în condiție de climă caldă se deteriorează. În perioada de vară, de obicei nu există vin pentru uz personal. Locuitorii locului, în loc să bea vin alb rece, consumă rachiu.
În acel loc istoricește exista cultura viticulturii și vinificației, deoarece ortodoxia și vinul au legături strânse, însă e nevoie de o cu totul altă abordare față de viticultură și vinificație”, consideră Gheorghe Gaberi. „Lângă un schit am văzut o plantare modernă pe care au efectuat-o francezii – este aproximativ ceea ce dorim să facem și noi (am vizitat Athosul împreună cu antreprenorul Victor Cucerena). Ca minimum o jumătate din plantațiile de viță de vie nu sunt rentabile, tufele sunt slăbite de pe urma tehnologiei incorecte. Toamna, când va fi roada, vom stabili care terenuri merită să fie păstrate, iar care trebuie să fie defrișate. Însă, pe lângă activitatea asupra concepției de dezvoltare ulterioară a plantațiilor de viță de vie la mănăstire, noi am ales un teren, unde se preconizează ca în toamna a.2022 să sădim viță de vie pe un teren de 2-3 ha. Vom determina soiurile, ținând cont de ce vinuri s-ar dori să fie produse.
Toamna voi reveni pe Athos împreună cu un vinificator din Moldova. Mănăstirea va cumpăra de la firma arendatoare 3-5 t de struguri. Noi vom achiziționa toate cele necesare, inclusiv drojdia, ca să prelucrăm poama în condițiile de micro-vinificație și să producem două-trei tipuri de vin, ca să demonstrăm ce ne va reuși. La mănăstire se poate crea un ciclu închis de producere, inclusiv prelucrarea pe loc. În sfântul locaș există un frumos beci vechi (de asemenea dat în arendă), unde este loc pentru maturarea vinului în butelii și butoaie. Există un câmp vast pentru activitate privind înnoirea viticulturii în această mănăstire. Există și investitori care sunt gata să investească în acest proiect. Avem acorduri cu câteva firme moldovenești, care proiectează întreprinderi de prelucrare, ele sunt gata să o facă pe gratis, deoarece pentru noi este o onoare această activitate. Vivai Cooperativi Rauscedo dorește să dăruiască puieți pentru acest proiect. Adică există multe persoane care sunt gata să-și aplice eforturile și cunoștințele, inclusiv și resursele materiale, ca acest proiect să înceapă să funcționeze. Viața monahală este foarte interesantă și pentru mulți necunoscută. Se poate de unit arta vinificației și credința cu care se produce vinul în condiții unice și de avut rezultate remarcabile. Este un proiect viticol-spiritual extrem de interesant. Personal îl realizez ca viticultor și ca persoană care iubește cultura vinificației și mărturisește credința ortodoxă”.

Starețul mănăstirii și colegul său vor veni în Moldova în luna mai ca să viziteze câteva crame. Însă ei deja au reușit să guste vin de calitate, deoarece oaspeții din Moldova au adus cu sine câteva din cele mai bune soiuri de vin. De asemenea, Gheorghe Gaberi planifică să sădească pe Athos o colecție de soiuri de viță de vie moldovenească.
Traducere – traditia.md