Producătorii moldoveni caută un loc pe piața internațională pentru vinurile lor. Pentru aceasta trebuie ținut cont de tendințele globale. Deoarece întreprinderile nu au acces liber la această informație, în cadrul proiectului “Wine academy”, ONVV invită diferiți experți care au acumulat cunoștințe vaste, au căpătat experiență mondială și sunt persoane influente în domeniul vinului. Astfel, vinificatorii moldoveni pot beneficia de relațiile lor.
Colaborarea cu revista SommelierS International
Irina Bîstrițchi, directorul adjunct ONVV, a menționat că acest schimb de experiență este foarte important, deoarece 90% din producție este exportată. Piața internă continuă să se dezvolte. Suntem abia la începutul culturii consumului vinului. Oficiul invită experți în Moldova, deoarece nu toate companiile își permit să participe la expoziții, să călătorească în alte regiuni viti-vinicole și să comunice cu experții. Această întălnire a fost organizată în colaborare cu revista SommelierS International care are relații cu sommelierii din toată lumea.
În cadrul seminarului au fost abordate tendințele globale din lumea vinului, în general, și piața chineză, în particular. De asemenea, s-a discutat și colaborarea cu HoReCa, deoarece crește producția de vinuri premium moldovenești, însă, din cauza volumului mic, producătorii nu își pot permite încă a penetra comerțul internațional cu această categorie.
Sperăm că va continua cooperarea cu aceste persoane. Le vom coopta în echipa responsabilă cu dezvoltarea strategiei, vom discuta cu ele ipotezele noastre, despre cum să evoluăm și vom ține cont de recomandările acestora. De asemenea, este important pentru noi ca pe plan internațional persoanele influente să poată aprecia vinuri produse în țara noastră. Avem Oficiul Național al Viei și Vinului și Moldova este un producător serios și un jucător cu potențial puternic pe piața internațională ” – a rezumat Irina Bîstrițchi.
Cine e Julia Scavo?
Julia Scavo e unul din experții invitați fiind deținătoarea titlului DipWSET. Printre realizările sale se numără: a câștigat concursul “Trofeul Someleriei – Marele Premiu Alexandrion” din 2018, din România, a ocupat locul 3 la “Best Sommelier Europe & Africa ASI Contest 2017”, locul 3 la “Best Sommelier of Europe ASI Contest” și locul 5 la ”Best Sommelier of the World ASI Contest” în 2013. A lucrat în restaurante de top din Monaco și Franța după ce a părăsit cariera didactică în domeniul matematicii. În prezent, ea desfășoară cursuri de formare pentru profesionali sau amatori, începători sau inițiați în degustare, asocierea preparatelor culinare cu vinuri si alte băuturi, atât franceze cât şi mondiale.
Un vin bun are o poveste bună
Julia Scavo a observat că, în ultimul timp, producătorii împărtășesc din ce în ce mai multe informații despre vinurile lor, deoarece, nivelul vânzărilor lor depinde de acest lucru. Un vin bun este însoțit de o poveste bună. În acest sens, barurile de vin și vinotecile joacă un rol important prin vânzătorii specializați care devin adevarați consultanți pentru clientelă. Site-urile on-line aduc și ele o descriere a vinurilor. Deşi sectorul de retail încă deține cote de piață majoritare în multe țări europene, clientul va reveni cu drag la cel/cea care i-a spus povestea vinului.
Printre altele, Julia Scavo a degustat vinuri moldovenești din segmentul 3-5 euro. Ea a considerat că Moldova este bine plasată pe acest segment cu vinuri care ar putea fi promovate la export, deoarece ele au un raport calitate/preț foarte bun. Vinurile moldovenești sunt de bună calitate, interesante, atractive, plăcute prin fructuozitatea lor. Multe dintre vinurile moldovenești sunt capabile a exprima terroir-ul. Sunt vinuri tipic europene. Altele se diferențiază prin designul sticlei sau al etichetei, un stil de vinificație inovator, intrând mai degraba în categoria « lumea noua a lumii vechi ».
Promovarea soiurilor autohtone
Moldova, la fel ca România, este situată la hotarul dintre Lumea Nouă și Veche”, spune Julia Scavo. Există și aici soiuri internaționale dar, în același timp, sunt valorificate și unele soiuri din spațiul comun de limba română, utilizarea cărora ar fi interesantă şi pentru promovarea vinurilor din Moldova. La acestea se adauga soiuri create in Republica Moldova si recent puse în valoare. Este necesară creșterea suprafeței acestor două categorii de soiuri.
Odată cu modificarea cadrului legislativ, ați renunțat pe drept la folosirea denumirile de origine străine – Champagne, Prosecco, Cognac, Porto, Sherry etc. Aveți acum Spumant, Divin, Pastoral, Ialoveni care trebuie descrise și comercializate ca atare. Treptat, oamenii vor începe a bea „terroir” și a povesti povești. Aceste vinuri au o origine si spun o poveste. Mi-a plăcut Pastoral, se aseamănă cu vinurile dulci naturale (VDN) din sudul Franței, cu arome confiate și nuanțe de dulceața de fructe, însă taninurile sunt structurate, mai mult în stilul vinurile LBV din Porto. Pastoral este in general fortifiat la 16% vol., iar alcoolul este perceput mai lejer decât nivelul de 19-22% vol. din vinurile de Porto. Sunt posibile diferite asociații culinare interesante cu aceste vinuri – cu preparate cu tentă dulce-acrişoară sau dulce- amărui. Pot fi combinate cu un piept de rață cu sos dulce-acrișor și piure de dovleac sau mămăligă cremoasă».
Vinuri spumante, nu Champagne
Expertul a menționat că în Moldova se produc multe vinuri spumante (14% din volumul total de vin). Vinul spumant reprezintă una din tendințele mondiale (n.b. in 2019).
Pe piață există o cerere de vinuri spumante obținute prin metoda tradițională în afara de Champagne”, a subliniat Julia Scavo. „Republica Moldova are capacitatea de a produce astfel de vinuri. Se știe că și Marea Britanie și Noua Zeelandă au început să le comercializeze, dar la un nivel de preț ridicat. Puteți oferi un spumant metodă tradițională extrabrut/brut cu un raport calitate-preț imbatabil sau la antipozi un vin demidulce/dulce şi aromat obținut utilizând tehnologia vinurilor Asti, de asemenea, în vogă. Dar nu mai trebuie folosite în comunicare termenul Champagne şi nici comparația cu acesta.”
Vinuri roșii lejere
Vinurile roșii lejere sunt în prezent în lumina reflectoarelor. De ce nu și vinul din Rară neagră? Pentru consumatorii care vor să bea un vin în timpul prânzului, Rara neagră ar fi o posibilă asociere cu acest moment al zilei. Vinul de Beaujolais este popular în lumea întreagă, iar Rara neagră ar putea sa fie răspunsul moldovenesc la acest stil tendință, deoarece este un vin fructos și cu taninuri ușoare.
Vinurile rosé
Vinurile rosé sunt în vogă. În Moldova, se produc vinuri rosé calitative, cu o culoare roz-pal la modă, fructate, dar în acelaşi timp gastronomice.
Vinurile orange (albe cu macerație peliculară)
În Europa și SUA, vinurile orange sunt foarte apreciate. În Moldova, momentan există un singur producător de acest tip de vin (n.b. Equinox în 2019), dar consumatorii trebuie să fie informați, deoarece aceasta categorie se va înscrie sigur în tendințe.
Vinurile roșii maturate
O altă tendință este revenirea în preferințele mondiale a vinurilor de Bordeaux, dar aceste vinuri rămân puțin accesibile ca preț. Nu toți consumatorii își pot permite.
Vinăriile moldovenești pot oferi blenduri bune de „tip Bordeaux“ care sunt foarte accesibile. – consideră Julia Scavo. Vinurile de Bourgogne și Barolo işi mențin cota ridicată în tendințe, dar prețurile sunt stelare, iar cantitatea lor este limitată. Voi aveți cultura maturării vinului în butoaie de stejar și astfel puteți face oferte interesante, de tip Fetească neagră sau Rară negră, chiar şi asamblate, ori în combinații cu soiuri internaționale cum este cazul celebrului Negru de Purcari. Sunt alternative bune ce devin „Unique selling proposition“.“
Eco friendly
Tendințele globale actuale includ sustenabilitatea, brand-urile de „food and beverage” se mută din ce în ce mai mult în zona „environmentally-friendly“ prin producție ecologică, organică și biodinamică, prin utilizarea ambalajului ecologic, minimizarea deşeurilor, apelor uzate, a amprentei de carbon etc. Există țări care își dezvoltă marketingul vinului pe dezvoltarea durabilă, cum ar fi Noua Zeelandă, Africa de Sud, Austria. În Champagne, Comitetul Interprofesional CIVC se implică în gestionarea sustenabilității regiunii, iar îmbutelierea si packeging- ul devin din ce în ce mai mult eco-friendly.
Deoarece micii producători nu au resurse pentru substanțe agrochimice, ei pot profita spunând că nu folosesc pesticide pentru a obține un vin mai natural, mai aproape de natură și pământ. Dar vinurile organice au nevoie de certificare. Ca urmare a certificarii aceste vinuri îşi au legitimitatea deplină de a înlăture piața „gri“ a vinurilor de casă, consumate de unii deoarece ar fi “curate”, fără aditivi. Însă consumatorii trebuie preveniți când este vorba de ceea ce numim «vin natural» pentru a evita confuziile cu vinul bio/organic, biodinamic sau, mai rău, vinul de casă care nu respectă nici o legislație sau tehnologie.
Vinurile organice pot fi promovate împreună cu alte produse alimentare naturale ce se găsesc în Moldova si unde statul are un mare potențial. În plus, există un mare interes pentru micii producători de vinuri (în Republica Moldova există 40 de vinării (n.b. in 2019) care sunt grupate în „Asociația micilor producatori de vinuri“, iar statul încurajeaza diferențierea lor de producătorii de vinuri de casă)
Oenoturism
O altă tendință globală este dezvoltarea turismului vitivinicol. Judecând după site-ul TripAdvisor și alte site-uri pentru călători, lumea nu știe despre potențialul nostru turistic. Locurile naturale frumoase, mănăstirile, cetățile medievale, împreună cu istoria, pot fi asociate cu vinurile din Moldova.
Ar fi bine de propus includerea cramele Cricova și Mileștii Mici pe lista patrimoniului cultural UNESCO. Un aspect foarte bun pentru turismul vinicol este ospitalitatea moldovenească, Ziua Națională a Vinului fiind singura din lume cu statut național. Toate acestea trebuie promovate. “
Traducere – Mihaela Para.
