{"id":2267,"date":"2017-01-29T21:21:23","date_gmt":"2017-01-29T21:21:23","guid":{"rendered":"http:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/?p=2267"},"modified":"2019-11-12T11:29:54","modified_gmt":"2019-11-12T11:29:54","slug":"experimente-la-biodinamica-lui-gheorghe-arpentin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/experimente-la-biodinamica-lui-gheorghe-arpentin\/","title":{"rendered":"Experimente la Biodinamica lui Gheorghe Arpentin"},"content":{"rendered":"

\u00cen curs de 20 de ani continua entuziasmul vinificatorilor din toat\u0103 lumea asupra biodinamicii. Aceasta mi\u0219care nu a trecut neobservat\u0103 nici \u00een Moldova. In \u021bara noastr\u0103 se aplic\u0103 metoda sistemului de agricultur\u0103\u00a0 biodinamic\u0103 doar la o ferm\u0103, care apar\u021bine fondatorului m\u0103rcii \u201cPelican Negru\u201d, Gheorghe Arpentin. Ni\u0219a de vinecologic, mai ales biodinamic (maximal natural) este\u00eenc\u0103 pu\u021bin cunosut\u0103 pe pia\u021ba mondial\u0103. Moldova \u0219i-ar putea c\u0103uta locul s\u0103u \u00een acest domeniu.<\/em><\/h4>\n

Fondatorul teoriei agriculturii biodinamice este considerat austriacul Rudolf Steiner. El a estimat c\u0103 este necesar (1924) s\u0103 fie rev\u0103zute tehnicile tradi\u021bionale de cultivare a diferitor culturi lu\u00e2nd \u00een considerare impactul planetelor, a soarelui \u0219i lunii asupra lor.\u00cen Biodinamica nu se aplic\u0103 \u00een gr\u0103\u0219\u0103minte chimice, numai extracte de compost, infuzii de plante si alte produse naturale, \u00een doze homeopatice. \u00cen consecin\u021b\u0103, \u00een producerea vinului este exclus orice ar putea schimba natura sa. Se consider\u0103 c\u0103 \u00een crearea unicit\u0103\u021bii fiec\u0103rei microzone de vin joaca rolultoate formele de via\u021b\u0103.<\/p>\n

Prima experien<\/strong>\u021b<\/strong>\u0103 la Biodinamica \u00een Moldova<\/strong><\/h4>\n

Gheorghe Arpentin, care visa s\u0103 creeze vinul s\u0103u propriu ca o oper\u0103 de art\u0103, combin\u0103 \u00een el istoria \u0219i tradi\u021biile vinicole Moldovene\u0219ti, la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1990, a devenit interesat de biodinamica. El a citit cartea lui Steiner de nou\u0103 ori! Ideile redate \u00een carte i- au influen\u021bat \u00een mare m\u0103sur\u0103, viziunea asupra lumii.<\/p>\n

\"unnamed-2\"<\/p>\n

S\u0103dind \u00een anul 2001 o vie \u00een Ol\u0103ne\u0219ti pe primele 6,8 hectare, Gheorghe Arpentin s-a condus dup\u0103 principiul – s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 natura \u0219i s\u0103 lucreze \u00een armonie cu ea. Experien\u021ba el a c\u0103p\u0103tat-o c\u0103l\u0103torind \u00een Fran\u021ba, Australia \u0219i Chili, unde a degustat vinuri\u201eExemple\u201dtratate biodinamic \u0219i a ajuns la concluzia c\u0103 biodinamica permite s\u0103 se ob\u021bin\u0103 o recolt\u0103 de struguri de o calitate\u00a0 excelent\u0103 \u0219i vin original.<\/p>\n

Conform planului, \u00een Ol\u0103ne\u0219ti trebuiau s\u0103 creasc\u0103 soiuri de struguri ro\u0219ii, dar pentru cele albe a fost procurat un teren \u00een apropierea satului Ra\u0219kovo. Prin urmare, \u00een anul 2006 din cauza dificult\u0103\u021bilor financiare, el a fost nevoit s\u0103 refuze de vi\u021ba de vie de nord, (care deja avea fructe).\u00cel consult\u0103 pe Gheorghe Arpentin Nikolas Joly (proprietar al podgoriilor din Fran\u021ba) \u0219i proprietarii podgoriilor din Alsacia, Christophe Ehrhart (Domain Zhosmeyer) si Michael Fritsch, care au\u00a0 devenit \u00een cele din urm\u0103 prietenii s\u0103i. George Arpentin intr\u0103 \u00een Uniunea biodinami\u0219tilor din Fran\u021ba, care une\u0219te vinificatorii din \u00eentreaga lume.<\/p>\n

Secretele de cre<\/strong>\u0219<\/strong>tere<\/strong><\/h4>\n

Gheoghe Arpentin \u0219i echipa sa nu au considerat biodinamica\u00a0 un truc de marketing pentru a vinde vinurile\u00a0cu un pre\u021b mai scump. A fost dorin\u021ba de a descoperi secretele cultiv\u0103rii biodinamicea podgoriilor, \u00eenscopul de a ob\u021bine calitate adorit\u0103 a materiilor prime, pentru a transforma vinul \u00eenart\u0103.\u00a0 Foarte important este s\u0103 eviden\u021biam faptul c\u0103 viile din Ol\u0103ne\u0219ti (dou\u0103 planta\u021bii – 6,8 ha \u0219i 18 ha) timp de 15 ani nu au mai v\u0103zut un singur kilogram de pesticid. Ele sunt realizate numai cu ajutorul metodelor autorizate \u00een biodinamica. Pentru a proteja plantele de boli se \u00a0folose\u0219te sulfat de cupru, omologat pentru agricultura biologic\u0103, \u0219i sulf. Sulfatul de cupru este utilizat \u00eentr-o cantitate de 2,8 kg \/ ha pe an, dar \u00een agricultura tradi\u021bional\u0103, \u00a0aceasta este doza – pentru un singur tratament. In medie, aceasta a avut loc \u0219ase pulveriz\u0103ri pe sezon (maxim a fost de 12 tratamente).<\/p>\n

Privind \u00eenapoi, Gheorge Arpentin spune c\u0103, dac\u0103 el pornea din nou, el s-ar fi pus un alt material s\u0103ditor de plantare, achizi\u021bionat\u00a0 \u00een Fran\u021ba. Pentru aplicarea metodelor biodinamice de cultivare a unei culturi de plante de struguri genetic\u0103de baz\u0103 trebuie s\u0103 fie foarte s\u0103n\u0103toas\u0103. Din motivul lipsei de planta\u021bii tinere, trei culturi s-au pierdut din cauza mucegaiului. Principiul biodinamicii este foarte simplu. \u00cen cazul \u00een care boala este tratat\u0103 \u00een agricultur\u0103 conven\u021bional, \u00een biodinamica trebuie s\u0103 afl\u0103m, care sunt problemele \u00een organism, pentru ca boala apare atunci c\u00e2nd exist\u0103 un dezechilibru.<\/p>\n

Ar trebui remarcat faptul c\u0103 protec\u021bia plantelor \u00een biodinamic\u0103 se bazeaz\u0103 pe un program clar. De regul\u0103, \u00een cazul \u00een care nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic, apoi la fiecare 10 zile, tratamentul trebuie repetat, \u00eencep\u00e2nd de la sf\u00e2r\u0219itul lunii mai, atunci c\u00e2nd apar primele frunze. Este important s\u0103 fie monitorizate condi\u021biile meteorologice, deoarece este important s\u0103 se ocupe de tufi\u0219uri \u00eenainte de a veni furtuna, \u0219i pentru a preveni boala, deoarece nu exist\u0103 nici un tratament \u00een biodinamic\u0103. Pentru a face acest lucru, Gheorghe Arpentin folose\u0219te un calendar lunar, \u00eentocmit de Maria \u0219i Mathias Thun, care are ca recomand\u0103ri ce tratament se face cel mai bine. De exemplu, pulverizarea de protec\u021bie a plantelor \u00een acest an trebuie s\u0103 aib\u0103 loc \u00een ultimile zile a lunii mai. Tunderea vi\u021bei de vie \u00eencepe \u00een luna martie, luna \u00een sc\u0103dere \u0219i \u00eentotdeauna este efectuat\u0103 pentru a stabili o recolt\u0103 bun\u0103.<\/p>\n

Pentru a satisface echilibrul ecosistemului, biodinamica cere ca pe 1 mentru p\u0103trat s\u0103 creasc\u0103 13 plante, f\u0103r\u0103 dominan\u021be. \u00cen acest scop se \u00eempr\u0103\u0219tie trifoi, lucern\u0103 \u0219i secar\u0103. \u00cen Alsacia se seam\u0103n\u0103 secar\u0103. \u00a0\u00cen Moldova \u00a0p\u0103m\u00e2ntul este prea uscat pentru secar\u0103. \u00cen prezent, iarba cre\u0219te \u00een mod natural.<\/p>\n

La fiecare trei ani, solul este \u00eembog\u0103\u021bit prin utilizarea compostului – circa 3 t \/ ha. Nu se utilizeaz\u0103 \u00een gr\u0103\u0219\u0103minte anorganice. \u00centr-un an, se adaug\u0103 \u00een sol, paie \u0219i dejec\u021biile g\u0103inilor – pentru a compensa lipsa de fosfor. Toate elementele preluate de struguri din p\u0103m\u00e2t, vinificatorii \u00eencearc\u0103 s\u0103 restituie. De exemplu, este cunoscut faptul c\u0103 planta de struguri extrage din sol 20 kg de azot pe an. Atunci c\u00e2nd se efectuaz\u0103 t\u0103ierea uscat\u0103 a vi\u021bei de vie, ea este zdrobit\u0103 \u0219i se las\u0103 pe c\u00e2mp sau se arde \u0219i cenu\u0219a sa este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe toat\u0103 suprafa\u021ba solului.<\/p>\n

\"vinogradnikchp-2\"<\/p>\n

Dou\u0103 probleme mari<\/strong><\/h4>\n

De-a lungul anilor, echipa lui Gehorghe Arpentin s-a confruntat cu dou\u0103 probleme mari. \u00cen primul r\u00e2nd – Protec\u021bia plantelor. \u00cen general, metodele reu\u0219ite de cre\u0219tere a vi\u021bei de vie prin metoda biodinamici are nevoie de soluri care sunt mai mult sau mai pu\u021bin izolate de factorii care pot afecta negativ rezultatele muncii. Pe noi ne \u00eenconjor\u0103 ecosistemul deformat. \u00centr-un an a existat o invazie de omizi de fluture alb. To\u021bi vecinii \u2013 vinificatorii au folosit \u00eempotriva acestor d\u0103un\u0103tori, pesticide \u0219i omizile au fugit pe teritoriile care nu au fost afectate – un sol ecologic curat. Vinificatorii au g\u0103sit ie\u0219irea prin intermediul unor capcane cu feromoni.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te protec\u021bia plantelor, alt\u0103 problem\u0103 \u00een afara d\u0103un\u0103torilor sunt condi\u021biile climatice. \u00cen anii ploio\u0219i viile sufer\u0103 de mucegai. \u00cen afar\u0103 de sulfat de cupru \u0219i sulf, \u00een biodinamic\u0103 se folose\u0219te infuzia de pe baz\u0103 de plante. Alegerea a c\u0103zut pe extractul de salcie (con\u021bine acid salicilic – un agent antifungic \u00eempotriva mucegaiului \u0219i oidiumului), coada calului (exist\u0103 o mul\u021bime de siliciu, care absoarbe excesul de umiditate) \u0219i pin (substan\u021ba promoveaz\u0103 o mai buna aderen\u021b\u0103 – lipirea produsului de contact la suprafa\u021ba frunzelor). Ocup\u00e2ndu-ne cu biodinamica, trebuie s\u0103 fim aten\u021bi la posibilitatea ca cel pu\u021bin una sau dou\u0103 culturi vor fi pierdute din cauza problemei protec\u021biei plantelor.<\/p>\n

George Arpentin este foarte mul\u021bumit de faptul c\u0103, \u00een anul 2013, pe planta\u021biile sale nu au existat fructe afectate de mucegai, \u00een ciuda ploilor abundente \u00een luna septembrie (ultimul tratament a fos t\u00eencheiat la \u00eenceputul lunii august). Aparent, plantele au ob\u021binut o imunitate fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103.Vinurile din recolta data,pentru prima dat\u0103 au fost expuse pe pia\u021b\u0103 (\u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani au fost de v\u00e2nzare,de testare \u00een restaurant \u0219i pentru export ).<\/p>\n

A doua problem\u0103 – buruieni. Nu se cunoa\u0219te \u00eenc\u0103 modul \u00een care s\u0103 se ocupe de ei. Dintr-un punct de vedere se pare c\u0103viile Pelican Negru sunt prea dese, dar Gheorghe Arpentin \u0219i echipa sa cred c\u0103 totul este \u00een cre\u0219tere,ceea ce este tipic pentru domeniul dat. Acest lucru este mai bun dec\u00e2t angajarea pentru distrugerea lor,\u00een c\u0103lc\u00e2n dechilibrul. \u00cen cazul \u00een care vor ap\u0103rea buruieni,\u00a0 exist\u0103 o problem\u0103 specific\u0103 care este \u00a0important s\u0103 fie g\u0103sit\u0103.<\/p>\n

\u00cenzona de 6,8 hectare, solul este foarte compact atat de tractoarele din perioada sovietic\u0103,\u00a0 ceea ce contribuie la apari\u021bia buruienilor.<\/p>\n

\u00cencerc\u00e2nd a \u00een\u021belege aceste motive, apare dorin\u021ba de a aduce totul la normal. Alterneaz\u0103 \u00eentrer\u00e2nduri: \u00een unul se af\u00e2neaz\u0103 suprafa\u021ba solului \u0219i este prelucrat prin mulcire din paie, prevenind evaporarea umezelii, iar \u00een cel\u0103lalt- cre\u0219te iarba, care este cosit\u0103. Treia ni mai t\u00e2rziu, lucrurile se schimb\u0103: \u00een cazul \u00een care era iarb\u0103, r\u0103m\u00e2ne te renpur\u0219i vice-versa. Datorit\u0103 acestui fapt, strugurii nu concureaz\u0103 puternic cu buruienile, de asemenea, \u00een aceast\u0103 por\u021biune de sol exist\u0103 pu\u021bin\u0103 umiditate. Astfel, viticultorii au observat c\u0103 \u00eencet, dar totu\u0219i se restabile\u0219te echilibrul.<\/p>\n

\"vinogradnikchp2-1\"<\/p>\n

Vinurile biodinamice<\/strong><\/h4>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00abLes Terres Noires\u00bb produce vinurile sale \u00een parteneriat cu diverse uzine, p\u00e2n\u0103 nu au o vin\u0103rie proprie. Cu toate acestea, atunci c\u00e2nd nu exist\u0103 nici o posibilitate de a verificatotul, este imposibils\u0103 ajung\u0103 la rezultatul dorit. \u00cen urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, terenul a fost cumparat 1,5 hectare de o fost\u0103 ferm\u0103 unde este planificat\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 construc\u021bia vin\u0103riei, l\u00e2ng\u0103 o vie. Locurile sunt foarte frumoase.<\/p>\n

\"vinogradnik-mestnostchp-1\"<\/p>\n

Unul dintre principiile biodinamicii este destinat s\u0103 fie realizat \u00een procesul construc\u021biei de vinificatie, f\u0103c\u00e2ndu acoperi\u0219ul acestuia \u00een form\u0103 de cupol, pentru a concentra energetica. La urma urmei, vinurile biodinamice trebuie sa fie umplute cu energie. Spre deosebire de tehnologiile moderne echipate cu vasuri din o\u021bel inoxidabil, aici este planificat s\u0103 fie utilizate pentru fermentarea si depozitarea vinului, amforele din beton, deoarece betonul func\u021bioneaz\u0103 ca un termos, f\u0103r\u0103 fluctua\u021bii mari de temperatur\u0103. Acesta este extrem de important pentru vinurile ro\u0219ii:\u00a0 se efectueaz\u0103 ob\u021binerea extractului ridicat de fermenta\u021bie, care trebuie s\u0103 decurg\u0103 lini\u0219tit.<\/p>\n

De dragul metodelor biodinamice de cre\u0219tere a strugurilor,a fost decis s\u0103 refuze de la producerea vinurilor de soi. De asemenea nu sunt influen\u021bate de stejar, vinuri de anduran\u021b\u0103 (doar o mic\u0103 parte din ele), \u00een butoaie vor fi reduse la minimum.<\/p>\n

\u00cen lume, doar 4% din vinuri trece prin butoaie. Acest mod vine de la Bordeaux si California si are un gust pu\u021bin asociat cu Parker. Cu toate acestea, consumatorii, de exemplu, \u00een Germania, nu suntin teresa\u021bi de vinuri cu gust de stejar.\u00cen \u021bara noastr\u0103, unii produc\u0103tori au \u00eenceput s\u0103 se ocupe cu producerea acestor vinuri, \u0219i au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 vinuri foarte vulgare \u0219i neintegrale. Gheorghe Arpentin are o alt\u0103 metod\u0103 pentru producerea vinului – vinul nu se \u021bine \u00een butoaie, pentru c\u0103 \u00een el nu trebuie s\u0103 domine aroma stejarului.<\/p>\n

Unele companii v\u00e2nd vin care nu a fost \u021binut \u00een butoaie, mai scump dec\u00e2t acelea care au fost, pentru c\u0103 aceast\u0103 tehnologie a fost compromis\u0103 de\u00a0 chips-uri. Vinurile, \u00eenfrumuse\u021bate cu\u00a0 chips-uri au fost la mod\u0103 \u00een SUA \u0219i Anglia. Ast\u0103zi, vinul la mod\u0103 este cu arome proaspete, de fructe. Compania Pelican Negru cre\u0219te un buchet foarte bun. Vinul trebuie s\u0103 fie la maxim natural.\u00a0 \u00cen vinurile biodinamice, cantitatea total\u0103 de dioxid de sulf este mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een cele simple. Vinurile din recolta anului 2013 – 60-80 mg \/l, dar cantitatea permis\u0103 este p\u00e2n\u0103 la 150 mg \/l.
\nDe asemenea \u00een aceste vinuri a fost folosit\u0103 drojdiea industrial\u0103, care \u00a0standardizeaz\u0103 aceste vinuri. Fermenta\u021bia a fost efectuat\u0103 pe drojdie natural\u0103, care se afl\u0103 \u00een vii pentru a reflecta zona \u00een care acestea apar. \u00cen general, este necesar s\u0103 se stabileasc\u0103 toate procesele, astfel \u00eenc\u00e2t vinul s\u0103 nu piard\u0103 elementele care cu mult greu au fost dob\u00e2ndite la vie.<\/p>\n

Din moment ce biodinamica urm\u0103re\u0219te s\u0103 se asigure c\u0103 activit\u0103\u021bile umane sunt \u00een armonie cu natura, compania a planificat s\u0103 construiasc\u0103 o instala\u021bie\u00a0 – model de epurare a apelor uzate. Echipamentul va fi comandat in Franta. De asemenea, a instala panouri solare. Capacitatea centralei este nu mai mult de 200 de tone de struguri pe sezon, deoarece \u00een biodinamic\u0103 recol\u021bile \u00een cantit\u0103\u021bi mari sunt imposibile. Pentru catit\u0103\u021bile mari de recolt\u0103 este nevoie de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte.<\/p>\n

O rat\u0103 de 5 t \/ ha este un compromis pentru a nu \u00eengr\u0103\u0219a p\u0103m\u00e2ntul cu \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte \u0219i scopul de a primi struguri de calitate superioar\u0103 \u0219i vinul, care este mai valoros dec\u00e2t cel obi\u0219nuit.<\/p>\n

Apropo, Gheorghe Arpentin a decis s\u0103 studieze energia vinului. El a trecut stagierea \u00een Fran\u021ba, prin metoda determin\u0103rii energiei pe care o aducprodusele, primite \u00een sistemul de agrigultur\u0103 biodinamic\u0103. Lichidul dup\u0103 cristalizare d\u0103 diferite forme \u0219i tipuri de cristale. Programele speciale\u00a0 permit s\u0103 prelucreze formele \u0219i s\u0103 determine regularitatea lor, prin urmare, produsul este estimat de energie. Exist\u0103 studii des preap\u0103 \u00een astfel de cristale. Anume energetica explic\u0103 cauza c\u00e2nd 2 vinuri care au fost prelucrate \u00een acelea\u0219i condi\u021bii produc p\u0103reri diferite ale consumatorului.<\/p>\n

\u00cen vinifica\u021bie adesea este destul de dificil de a oferi elemente noi, deoarece trebuie s\u0103 reie\u0219im din faptul c\u0103 sunt vii, care trebuie s\u0103 fie prelucrate 40 de ani. – Vinificatorul care a plantat o varietate interesant\u0103 de vi\u021b\u0103 de vie pentru consumator, au lovit \u021binta, \u0219i dac\u0103 nu, atunci nu exist\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 op\u021biune – s\u0103 dezr\u0103d\u0103cineze. Inovarea ar trebui s\u0103 fie pentru a aduce la perfec\u021biune stilul vinurilor selectate, nu pentru a copia pe cineva.<\/p>\n

Pelican Negru<\/strong><\/h4>\n

Marca Pelican Negru produce doar dou\u0103 tipuri de vin, deoarece exist\u0103 dou\u0103 sec\u021biuni ale podgoriilor – 6,8 hectare \u0219i 16,5 hectare, care poart\u0103 fructe. Poate c\u0103, de la an la an se va schimba numai raportul soiului de struguri. Sunt create blenduri f\u0103r\u0103 dorin\u021ba de a produce vinuri doar de un soi, pentru c\u0103 aceast\u0103 regiune (Purcari) a devenit faimoas\u0103 datorit\u0103 vinurilor sale amestecate. \u00cen plus fiecare soi este foarte dificil de a aduce la o stare de manifestare,\u00a0 din an \u00een an \u00eei lipse\u0219te ceva, din cauza secetei, sau a ploilor. Atunci c\u00e2nd exist\u0103 un alt soi care poate atenua dezavantajul unui alt soi este foarte bine.<\/p>\n

\u00cen 2016 a fost \u00eembuteliat\u0103 recolta anului 2013 \u0219i a plecat \u00een v\u00e2nzare sub numele de marca Pelican negru. Gheorghe Arpentin a determinat ideea brandului Syldavia (Syldavie) – un regat balcanic fictiv, al c\u0103rui nume este derivat din TransSILvania \u0219i Moldova. Exist\u0103 o ac\u021biune „Sceptrului Regelui Ottokar ” (1938) – una dintre revistele cu benzi desenate „Aventurile lui Tentena” a\u00a0pictorului belgian Herg\u00e9.<\/p>\n

\"Syldavia.\"<\/p>\n

Syldavia figureaz\u0103 \u00een cinci albume despre Tentena. Aceste reviste cu benzi desenate, despre aventurile unui t\u00e2n\u0103r jurnalist \u00eenc\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndesc \u00eentr-un tiraj de milioane de exemplare \u00een \u00eentreaga lume, \u0219i mul\u021bi din Occident, atunci c\u00e2nd aud „Moldova” \u00ee\u0219i amintesc „Syldavia” sau spun: \u00abMoldavie du Tintin\u00bb. \u00cen Syldavia, dup\u0103 cum se cuvine au existat drapel \u0219i stem\u0103 pe care este reprezentat un pelican negru.<\/p>\n

Dintre pelicani doar cei albi \u00een Moldova se g\u0103sesc \u00een rezerva\u021bia natural\u0103 „Prutul de Jos” de pe lacul relict Beleu. Vinurile dup\u0103 inten\u021bia produc\u0103torului, ar trebui s\u0103 fie la fel de rare \u0219i unice ca \u0219i marca lor. \u00cen Moldova, ele sunt v\u00e2ndute numai \u00een cele cinci vinoteci. Au fost exportate \u00een Rom\u00e2nia, China, cele trei state baltice, Fran\u021ba, Germania, Belgia \u0219i Ucraina. Mai multe detalii despre vinurile noastre pute\u021bi citi \u00een articolele urm\u0103toare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen curs de 20 de ani continua entuziasmul vinificatorilor din toat\u0103 lumea asupra biodinamicii. Aceasta mi\u0219care nu a trecut neobservat\u0103 nici \u00een Moldova. In \u021bara noastr\u0103 se aplic\u0103 metoda sistemului…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1776,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"slim_seo":{"title":"Experimente la Biodinamica lui Gheorghe Arpentin - Wine and Spirits","description":"\u00cen curs de 20 de ani continua entuziasmul vinificatorilor din toat\u0103 lumea asupra biodinamicii. Aceasta mi\u0219care nu a trecut neobservat\u0103 nici \u00een Moldova. In \u021bara"},"footnotes":""},"categories":[64,20],"tags":[2263,353,2262],"class_list":["post-2267","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-despre-industria-vinului-moldovenesc","category-vinodely","tag-fondatorul-marcii-pelican-negru-gheorghe-arpentin","tag-pelican-negru","tag-prima-experienta-la-biodinamica-in-moldova"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2267","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2267"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2267\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12850,"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2267\/revisions\/12850"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1776"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2267"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2267"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/wine-and-spirits.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2267"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}