Vechiul „Cahor Ciumai” din colecția vinăriei „Cojușna”

Am fost norocoasă să devin proprietara unui vin rar – „Cahor Ciumai”, fabricat în perioada sovietică. Anul recoltei nu este cunoscut. Acest vin face parte din celebra colecție a vinăriei „Cojușna”, scoasă la vînzare.

Imediat după război!

„Cahor Ciumai” este cel mai faimos „cahor” moldovenesc. A început să fie produs în 1945 (!) la vinăria-sovhoz „Ciumai” din raionul Taraclia. Apariția lui la această întreprindere se datorează renumitului vinificator moldovean Feodosie Cucerenco, care, în 1944, imediat după eliberarea Moldovei, a fost primul vinificator în primul sovhoz din republică – „Ciumai”. De asemenea, el a elaborat brandul vinului de desert „Cahor Ciumai”. Feodosie Cucerenco a fost primul dintre practicienii vinificatori care a devenit erou al muncii socialiste.

În gama vinurilor „Moldvino”, primul vin matur de calitate aprobat a fost „Cahor Ciumai”.

La fabricarea acestui vin s-au folosit exclusiv struguri de Cabernet Sauvignon, care se maturizează în această microzonă. Conținutul de zahăr al boabelor a fost întotdeauna de cel puțin 200 g/dm cub. Odată cu încălzirea climei, acesta, bineînțeles, crește.

Este bine cunoscut faptul că mustuiala pentru viitorul „Cahor” se încălzește. Dar am găsit o instrucțiune tehnologică în baza căreia este fabricat „Cahor Ciumai”, care conține cîteva momente curioase. Acest lucru a fost descris de faimosul vinificator Gheorghe Cozub, coautor al lui Boris Averbuh, în cartea „Vinurile Moldovei”:

20-30% din mustuială se încălzesc la 70°C în încălzitoarele cu funcționare continuă. Apoi mustuiala răcită pînă la 25°C este unită cu restul masei și tratată prin intermediul  fermentării alcoolice pînă la obținerea consistenței dorite. Se permite folosirea a 12-15 kg de struguri maturi la o tonă de mustuială.

Mustuiala alcoolizată este macerată în recipiente ermetice timp de 20-30 de zile, cu agitare în primele două zile. Apoi mustuiala este presată, mustul este combinat și adus la starea necesară. Vinurile materie primă limpezite (de obicei după 30-40 de zile) sînt separate de drojdie și plasate pentru maturare pe trei ani”.

O adevărată comoară

Pe eticheta vinului sînt aplicate medaliile cîștigate la diferite concursuri. Știu că acest vin a fost marcat cu un semn de calitate (în epoca sovietică nu orice produs a beneficiat de acest semn).

Imediat ce eu, emoționată, am deschis sticla, s-a simțit o aromă delicioasă de dulceață de vișine și de ciocolată! Oare cîți ani are?

Culoarea vinului, cu o nuanță brună și licăriri roșii la soare, indică faptul că acesta a trecut de vîrful maturității, dar încă nu a pierdut din calitate.

Buchetul este unul bogat, ca la degustarea gemurilor – din prune, mere, gutui, coacăze, precum și cu o notă de ciocolată caldă și sirop de vișine, atunci cînd acesta este turnat peste bilele de înghețată.

Avînd un gust delicios, vinul este foarte fin, învăluitor, alcoolul aproape nu se simte, de parcă ar fi un desert cu note de gem de prune. La urmă gustul cu o notă de gem se păstrează foarte mult.

Pe etichetă s-a păstrat inscripția: „Prețul împreună cu sticlă – 4 ruble și 60 de copeici, zona a II-a – 5 ruble” (zona a II-a – regiunile de nord ale Rusiei). Îți vine să plîngi de nostalgie. Nu e vin, ci o mașină a timpului.

Traducere – noi.md